Băi, deci iar am fost la teatru! Ce să mai, o să mă fac teatrolog, că văd că e la modă: care cum rămâne şomer se face fie teatrolog, fie blogolog, fie filmolog, de nu mai poate omul să-şi sufle nasu-deşte fără să nimerească mucii pe câte un prostolog d-ăsta. Care te mai dă şi-n judecată, de-ţi ia şi cămeşa dupe tine! Ia să fac şi io aşa, cine ştie, poate mă-mbogăţesc din procese, că, slavă Domnului, avocaţi ştiu destui!
Şi mai cu seamă avocate…
Revenind la oile noastre, adică la piesa de teatru la care am fost, pot pentru ca să zic că nu-mi pare rău după banii de bilete. Pyramus şi Thisbe e o montare foarte ’oaţă făcută de Dabija la Teatrul Odeon (în care eu n-am mai intrat de ani şi ani, nu ştiu de ce, că doar e în buricul târgului, nu ca Teatrul Giuleşti sau Teatrul Masca). Am râs de m-am spart, am băgat şi ceva informaţii noi la căpăţână (bunăoară, de unde anume a scos regizorul din pălărie un astfel de text?! Că e Shakespeare curat, totuşi neam de neamul meu nu auzise de el!), am amirosit oarecum şi ce înseamnă postmodernism în teatru (nu că acum aş ştii să explic, dar orişicum), şi am primit şi laude de la oamenii pe care-i cărasem după mine (mai ales de la acest legendar Dănel): “Bravo, bă urâtule, te pricepi la piese, mă!”. Nu ştia, sărmanul, că eu luasem biletele la plesneală, neavând habar de nimic în legătură cu piesa asta: a fost singura piesă la care am mai găsit bilete, în rest n-am prins nici cotoare!
Acuma, eu zic să vă duceţi să vedeţi, şi dacă nu v-o plăcea, aveţi dreptul să m-alergaţi cu picioare-n cur toată Calea Victoriei, de la Splai până la Guvern. De povestit nu vă povestesc nimic, că au făcut-o deja alţii mai deştepţi ca mine: Alice Georgescu în Dilema Veche, Iulia Popovici în Observator Cultural, ba chiar şi toanta de Ileana Lucaciu pe blogul ei personal (trebuie s-o scuzaţi pe madam Lucaciu, că-i ardeleancă nu numai în nume, dar şi în spirit: are sensibilitatea unei curci şi umor cât o piatră de pavaj), unde mai găsiţi şi alte năstruşnicii, ca de exemplu faptul că i-a plăcut Leonce şi Lena! Ce să mai zici, multă lume necajită…
Da’ la Pyramus şi Thisbe să mergeţi neapărat!
p.s. Poate vreţi să ştiţi unde merg data viitoare? La Teatrul Evreiesc, mă, fost “Baraşeum”! Da’ ştiţi de ce? Că n-am fost niciodată acolo, de-aia!
Ce ziceţi, îl iau şi pe Julius… ?!
