Am deosebita placere sa va anunt intrarea in blogosfera (urat cuvant, dar asta e), a doua personalitati de mare anvergura: Cuviosul Ilarie (pozitia 1 in blogroll - undeva in dreapta, la rubrica "Priemani si dusteni"), si marele Nea Miai (pozitia 10).
Desi au abordari cu totul diferite, va garantez ca merita din plin sa faceti cate o vizita pe blogurile lor. Cuviosul Ilarie e savuros intr-un mod cu totul inedit (nu va dezvalui nimic, sa fie surpriza completa), iar Nea Miai este el insusi (pentru cei care-l cunosc, asta e destul; pentru cei care inca nu, a-l cunoaste din scris e o experienta in sine!).
Este adevarat ca Nea Miai e un new entry in tagma asta de scriitorei, pe cand Cuviosul Ilarie e de mult in actiune, dar eu abia acum l-am descoperit; sper insa ca imi veti ierta atat intarzierea in prezentarea lor, cat si alaturarea destul de arbitrara (un veteran si un recrut); in apararea mea, am de zis doar atat: cititi-le posturile si pe urma, daca nu v-or placea, injurati-ma-ti cat poftiti!
Ceea ce nu este frumos, cum stim cu totii. Dar uneori e sanatos - ca orice feed-back!
vineri, 25 septembrie 2009
joi, 24 septembrie 2009
Cronica unei nunti anuntate
Stateam asa sa ma gandesc la cate nunti am fost, si zau daca nu-s mai multe de 30; totusi, cred ca mai putine de 50, asa ca nu pot spune ca “am vazut totul”. Spre exemplu, acum am asistat la prima nunta perfecta – si zau daca nu mi-a ingropat “cronica” de vie!
Sa ma explic. In principiu, despre un eveniment poti scrie fie laudativ (asa se scriu textele comandate), fie critic (stilul Catavencu), fie personist (adica iti descrii propriile trairi, placeri si pareri, fara sa zici o vorba de ce-au facut altii: miri, nasi, domnisoare de onoare, etc). Fiecare abordare sufera de pacatele ei: daca scrii laudativ, plictisesti; daca esti critic, se pune lumea cu bataia pe tine; daca scrii personist, jignesti (si mai pari si nebun la cap: “Ce ne intereseaza pe noi, ma, ca tie nu ti-a placut bujenita de caprioara?!”). Ergo, o cronica reusita ar presupune, in teorie cel putin, sa fii cate putin din toate, ca sa te pui bine cu toata lumea.
Dar, insa! Ce te faci cand nu ai de ce sa te agati?! Cand totul merge struna, mirii sunt frumosi, nasi priceputi, nuntasii treji, iar domnisoarele de onoare is onorabile… ? Ramai cu cronica nescrisa, pentru simplul motiv ca ceea ce intereseaza este rautatea (in orice fel de arta, chiar si in modesta arta a barfei!): daca mireasa cadea pe trepte si-si scrantea vreun picior; daca mirele se lua de piept cu popa; daca domnisoarele si domnisorii o puneau de-o vrajeala meseriasa chiar la “Isaiia dantuieste”; daca nasul intra cu masina-n pom; daca nasa se imbata ranga si-l lua la omor pe DJ; daca seful de sala sutea vreo sticla de whiskey si era prins de nuntasi, care-l cafteau pana la loc comanda; daca dansatoarele ar fi dansat strip-tease, in loc de vals; daca eu, sa zicem, as fi baut un pahar in plus… a, nu, ca asta deja e science-fiction!
Numai ca nimic din toate astea nu s-a intamplat, nici macar chestiile obisnuite la nunti (agatamente, de-o pilda, sau certuri intre baieti, dupa o anumita ora a noptii) – nici vorba! Singurul “eveniment imprevizibil” e c-a dat Dinamo gol in ultimul minut de joc, si-a castigat in mod injust in fata Urziceniului; totusi, desi ne-am uitat ca habaucii la meci, in loc sa le dansam pe fete, e cam greu sa leg cumva derbiul de nunta, heya?
Ca sa nu inchei totusi fara o caraiala, cat de cat, pot spune doua observatii personale: desi mireasa a fost furata destul de corect, a fost negociata mizerabil – mai precis, n-a fost negociata deloc, ci a fost pur si simplu adusa inapoi, gratis! Aoleo, unde-s vremurile apuse, cand ma tineam io de furat mirese – pai il lasam pe mire in izmene! Prieten, prieten, da’ mireasa-i cu bani, pai ce facem aicia, o rupem cu sfintele traditii stramosesti?!
Si be mic (ca sa inchei oprimist), a fost prima nunta la care top five-ul meu (adica cele doua top five-uri, unul pentru fete si unul pentru baieti) a fost castigat de cei doi insuratei, si castigat hors concours, adica fara discutie (asta am bagat-o asa, pentru cei cu studii medii, franceza la seral, etc).
Casa de piatra si bahtalo!
Sa ma explic. In principiu, despre un eveniment poti scrie fie laudativ (asa se scriu textele comandate), fie critic (stilul Catavencu), fie personist (adica iti descrii propriile trairi, placeri si pareri, fara sa zici o vorba de ce-au facut altii: miri, nasi, domnisoare de onoare, etc). Fiecare abordare sufera de pacatele ei: daca scrii laudativ, plictisesti; daca esti critic, se pune lumea cu bataia pe tine; daca scrii personist, jignesti (si mai pari si nebun la cap: “Ce ne intereseaza pe noi, ma, ca tie nu ti-a placut bujenita de caprioara?!”). Ergo, o cronica reusita ar presupune, in teorie cel putin, sa fii cate putin din toate, ca sa te pui bine cu toata lumea.
Dar, insa! Ce te faci cand nu ai de ce sa te agati?! Cand totul merge struna, mirii sunt frumosi, nasi priceputi, nuntasii treji, iar domnisoarele de onoare is onorabile… ? Ramai cu cronica nescrisa, pentru simplul motiv ca ceea ce intereseaza este rautatea (in orice fel de arta, chiar si in modesta arta a barfei!): daca mireasa cadea pe trepte si-si scrantea vreun picior; daca mirele se lua de piept cu popa; daca domnisoarele si domnisorii o puneau de-o vrajeala meseriasa chiar la “Isaiia dantuieste”; daca nasul intra cu masina-n pom; daca nasa se imbata ranga si-l lua la omor pe DJ; daca seful de sala sutea vreo sticla de whiskey si era prins de nuntasi, care-l cafteau pana la loc comanda; daca dansatoarele ar fi dansat strip-tease, in loc de vals; daca eu, sa zicem, as fi baut un pahar in plus… a, nu, ca asta deja e science-fiction!
Numai ca nimic din toate astea nu s-a intamplat, nici macar chestiile obisnuite la nunti (agatamente, de-o pilda, sau certuri intre baieti, dupa o anumita ora a noptii) – nici vorba! Singurul “eveniment imprevizibil” e c-a dat Dinamo gol in ultimul minut de joc, si-a castigat in mod injust in fata Urziceniului; totusi, desi ne-am uitat ca habaucii la meci, in loc sa le dansam pe fete, e cam greu sa leg cumva derbiul de nunta, heya?
Ca sa nu inchei totusi fara o caraiala, cat de cat, pot spune doua observatii personale: desi mireasa a fost furata destul de corect, a fost negociata mizerabil – mai precis, n-a fost negociata deloc, ci a fost pur si simplu adusa inapoi, gratis! Aoleo, unde-s vremurile apuse, cand ma tineam io de furat mirese – pai il lasam pe mire in izmene! Prieten, prieten, da’ mireasa-i cu bani, pai ce facem aicia, o rupem cu sfintele traditii stramosesti?!
Si be mic (ca sa inchei oprimist), a fost prima nunta la care top five-ul meu (adica cele doua top five-uri, unul pentru fete si unul pentru baieti) a fost castigat de cei doi insuratei, si castigat hors concours, adica fara discutie (asta am bagat-o asa, pentru cei cu studii medii, franceza la seral, etc).
Casa de piatra si bahtalo!
Etichete:
bailey's,
campari orange,
gin tonic,
jack daniels,
jidvei,
johnny walker,
ramada hotel,
riesling
miercuri, 23 septembrie 2009
joi, 17 septembrie 2009
Anonymous
Cum tot n-am somn, am stat azi noapte, am frunzarit prin postarile mai vechi si am avut surpriza sa descopar acest inedit comment (la postul „Ziua tiganilor”, din 6 iunie a.c., http://berile-de-aur.blogspot.com/2009/04/ziua-tiganilor.html). Il iau cu copy paste, fara sa ma ating de continut:
Anonymous said...
dragii mei conationali(eu sunt tigan)...vad ca sunteti nedumeriti in legatura cu denumirea de rrom...sa va explic: asa ne zicem noi pe limba noastra. adica: daca vrei sa intrebi pe cineva daca e tigan, spui " san rrom? " sau rromni (tiganca)...nu e o denumire adoptata de fason...exact cum pe romaneste se spune " olandez" iar ei, olandezii, isi spun dutch...vezi melodiile tiganesti in care se spune hai rromale !!! ( hai tigane !!!)...tigan cred ca vine din greaca, si inseamna " de neatins "...un alt fapt pe care vreau sa-l semnalez ar fi ca, intamplarea a facut sa invat limba greaca...exista sute, daca nu mii de cuvinte tiganesti care suna la fel si inseamna acelasi lucru cu cele grecesti...bunaoara : floare- luludi; oase - cocala ( a se vedea cuvantul cocalar); casatorit- pandreme; imbratisare - angalia; clopot - cuduni etc. scuze pentru scrierea fonetica...ce vreau sa sugerez este faptul ca intr-adevar, tiganii au locuit foarte mult timp in imperiul bizantin, de unde si denumirea aceasta de rrom...in greaca vorbita de vulg, om sau cetatean sau grec se spune romios...asa insemnand locuitor al imperiului ( roman)...nu tin neaparat la aceasta denumire...dar daca asa ne spunem noi, care-i problema?ce aveti cu noi? daca eram asa de jegosi si de rai, de ce romanii( adica valahii) ne-ati facut sclavii vostrii? cu ce drept? oare nu din cauza voastra tiganii au devenit hoti? pentru ca i-ati lipsit de libertate si dupa aia le-ati dat drumul fara sa aibe nici un alt drept, nici casa nici loc de bastina...? si care au putut au muncit, care nu, au furat, au cantat...da' daca ii lasati in pace, fara sa-i fi facut sclavi, oare nu cumva ar fi fost in continuare locuitori ai imperiului?ca inainte de a veni prin locurile voastre, nu stiu sa se fi auzit de tigani lucruri rele...SI TOCMAI VOI SA NE JUDECATI?!!! POPOR DE HOTZI SI DE LENESI, FARA PERECHE IN LUMEA ASTA !!! JAVRELOR...ORICAT DE FRUMOS V-ATI IMBRACA, TOT MIROSITI A BALEGAR...CIOBANILOR...POPOR NASCUT DIN VIOLAREA FEMEILOR DACE DE CATRE SOLDATZII ROMANI(LATINI)...APROPO : NUMELE NOSTRU "RROM"- VINE DE LA "LOCUITORI AI IMPERIULUI"...DECI PUTEM SA PRESUPUNEM CA PRINTRE SOLDATII ROMANI( LATINI) CARE V-AU VIOLAT STRABUNICILE AU FOST SI TIGANI...INCHEI CU UN CITAT DIN MADALIN VOICU: " SUNTEM MULTZI...IN 20 DE ANI ROMANIA SE VA SCRIE CU 2 DE R "... RROMANIA RROMANIA RROMANIA RROMANIA RROMANIA
June 6, 2009 8:08 PM
Anonymous said...
dragii mei conationali(eu sunt tigan)...vad ca sunteti nedumeriti in legatura cu denumirea de rrom...sa va explic: asa ne zicem noi pe limba noastra. adica: daca vrei sa intrebi pe cineva daca e tigan, spui " san rrom? " sau rromni (tiganca)...nu e o denumire adoptata de fason...exact cum pe romaneste se spune " olandez" iar ei, olandezii, isi spun dutch...vezi melodiile tiganesti in care se spune hai rromale !!! ( hai tigane !!!)...tigan cred ca vine din greaca, si inseamna " de neatins "...un alt fapt pe care vreau sa-l semnalez ar fi ca, intamplarea a facut sa invat limba greaca...exista sute, daca nu mii de cuvinte tiganesti care suna la fel si inseamna acelasi lucru cu cele grecesti...bunaoara : floare- luludi; oase - cocala ( a se vedea cuvantul cocalar); casatorit- pandreme; imbratisare - angalia; clopot - cuduni etc. scuze pentru scrierea fonetica...ce vreau sa sugerez este faptul ca intr-adevar, tiganii au locuit foarte mult timp in imperiul bizantin, de unde si denumirea aceasta de rrom...in greaca vorbita de vulg, om sau cetatean sau grec se spune romios...asa insemnand locuitor al imperiului ( roman)...nu tin neaparat la aceasta denumire...dar daca asa ne spunem noi, care-i problema?ce aveti cu noi? daca eram asa de jegosi si de rai, de ce romanii( adica valahii) ne-ati facut sclavii vostrii? cu ce drept? oare nu din cauza voastra tiganii au devenit hoti? pentru ca i-ati lipsit de libertate si dupa aia le-ati dat drumul fara sa aibe nici un alt drept, nici casa nici loc de bastina...? si care au putut au muncit, care nu, au furat, au cantat...da' daca ii lasati in pace, fara sa-i fi facut sclavi, oare nu cumva ar fi fost in continuare locuitori ai imperiului?ca inainte de a veni prin locurile voastre, nu stiu sa se fi auzit de tigani lucruri rele...SI TOCMAI VOI SA NE JUDECATI?!!! POPOR DE HOTZI SI DE LENESI, FARA PERECHE IN LUMEA ASTA !!! JAVRELOR...ORICAT DE FRUMOS V-ATI IMBRACA, TOT MIROSITI A BALEGAR...CIOBANILOR...POPOR NASCUT DIN VIOLAREA FEMEILOR DACE DE CATRE SOLDATZII ROMANI(LATINI)...APROPO : NUMELE NOSTRU "RROM"- VINE DE LA "LOCUITORI AI IMPERIULUI"...DECI PUTEM SA PRESUPUNEM CA PRINTRE SOLDATII ROMANI( LATINI) CARE V-AU VIOLAT STRABUNICILE AU FOST SI TIGANI...INCHEI CU UN CITAT DIN MADALIN VOICU: " SUNTEM MULTZI...IN 20 DE ANI ROMANIA SE VA SCRIE CU 2 DE R "... RROMANIA RROMANIA RROMANIA RROMANIA RROMANIA
June 6, 2009 8:08 PM
Etichete:
6 iunie 2009,
blog,
comment,
rrom,
sintli,
surpriza,
ziua tiganilor
miercuri, 16 septembrie 2009
Piedone si balonul
Celor care cred ca Bucurestiul e o cloaca imputita (adica cine crede asta?! Pai, cine: timisorenii, brasovenii, clujenii, sibienii, craiovenii, iesenii, oradenii, filipestenii-de-padure, etc), le spun ca nu e asa (sunt zone si zone, nu contest!); deasemeni, bucurestenilor din zone fitoase (celor din nord si celor din Drumul Taberei, indeosebi); le dedic acesta poza facuta cu telefonul, in parcul de la Palatul Copiilor (un fost maidan nenorocit, lasat in paragina de comunisti, sau mai exact de Revolutie - aveau ei planurile lor!), poza care demonstreaza ca si in sud-estul orasului (in sectoarele 3 si 4 , mai exact, unde nu se-nghesuie nimeni), sunt chestii interesante. Nu neg ca 3-ul a avut noroc de un primar energic de mai mult timp (si asta se vede: Parcul Titan, exemplul viu), iar 4 a avut parte de mormoloci (Parcul Tineretului, unde-i noaptea intuneric bezna, desi sistem de iluminat exista!), si iar admit ca eu nu l-am votat pe grasul de Piedone.
Admit insa ca m-am inselat si ca balena a facut treaba, si face in continuare (cu ce bani?! Nici nu vreau sa ma gandesc!). Zona recupereaza intarzierile, si inca intr-un ritm sustinut, ceea ce inseamna ca intr-o nimica de patru ani (in 2012, mai precis), o sa fie cool sa stai in sud (acum nu e, deloc!). Dar a trecut vremea cand sudul Bucurestiului se numea "Mandravela" si era o mahala exclusiv tiganeasca!
Azi inalta Piedone un balon, maine deschide mall-ul de la Vacaresti (fosta manastire, demolata in timpul Ceausimei si ramasa ruina post-comunista timp de 19 ani dupa Revolutie), poimaine... mai stiu eu?! Inaugureaza canalul Dunare - Bucuresti? Hipodromul Vitan - Vacaresti? Metroul Gara de Nord - Gara Progresul - Portul Bucuresti...?!
Nu stiu, dar ceea ce stiu e ca zona de sud-est o sa creasca la pret in cativa ani. Ergo, al de-mi cumpara apartamentul acum, cat il dau ieftin (ca-s falit, ma vand astia cu toba), se scoate, mosule!
Nu stiu, dar ceea ce stiu e ca zona de sud-est o sa creasca la pret in cativa ani. Ergo, al de-mi cumpara apartamentul acum, cat il dau ieftin (ca-s falit, ma vand astia cu toba), se scoate, mosule!
marți, 15 septembrie 2009
luni, 14 septembrie 2009
A demisionat Voronin!
Bre, e de bine! Hip hip ura! Traiasca libertatea, Voronin judecat! Asa o sa pateasca toti rusofilii!
Etichete:
14 septembrie 2009,
demisie,
vladimir voronin
vineri, 11 septembrie 2009
Razboi civil in Romania?
Am intrat pe Wikipedia (link) sa ma informez despre razboaiele civile. Domnule, e nenorocire! Sunt cateva zeci mai cunoscute, poate o suta (n-am stat sa le numar).
Dar am facut altceva: le-am luat p-alea din Europa si le-am ordonat in functie de tara, apoi in functie de timp. Uite ce-a iesit.
In functie de tara (ordine alfabetica in limba romana):
1. Anglia, 1135 – 1153, 1455 – 1485, 1642 – 1651
2. Austria, 1934
3. Cipru, 1967 – 1974
4. Cehia, 1419 – 1437
5. Elvetia, 1847
6. Finlanda, 1918
7. Franta, 1562 – 1598
8. Germania, 1524 – 1525, 1618 – 1648
9. Grecia, 1946 -1949
10. Irlanda, 1922 – 1923
11. Irlanda de Nord, 1969 - 1997
12. Norvegia, 1130 – 1240
13. Polonia, 1606 – 1609, 1945 - 1946
14. Portugalia, 1828 – 1834
15. Rusia, 1917 – 1921
16. Spania, 1833 – 1839, 1846 – 1849, 1872 – 1876, 1936 - 1939
In functie de perioada iese cu totul alt clasament:
1. Norvegia
2. Anglia
3. Cehia
4. Germania
5. Franta
6. Polonia
7. Portugalia
8. Spania
9. Elvetia
10. Rusia
11. Finlanda
12. Irlanda
13. Austria
14. Grecia
15. Cipru
16. Irlanda de Nord
Despre Romania, articolul zice ca “Romania had a brief civil war in 1989, after the fall of Nicolae Ceausescu, between communists and those against the former regime”. Cu tot respectul pentru Wikipedia, dar cred ca autorul articolului se insala.
Parerea mea, formata in urma stabilirii “clasamentului” european pe baza celor doua criterii (tara si perioada), este ca razboiul civil tinde sa se deplaseze de la bogati la saraci. Sau mai exact, cu cat o tara se apropie de modernitate, cu atat pare sa fie mai atrasa intr-un razboi civil.
(Teoretic, e foarte simplu: eterna lupta dintre vechi si nou, dintre conservatori si progresisti, dintre neofobi si neofili; practic, insa, e de toata jena: devenim mai hartagosi pe masura ce avem mai mult de mancare! Pai treaba-i asta, oameni buni?!).
In ceea ce-i priveste pe romani, eu cred ca ce i-a scapat de experienta asta ce tocmai mimetismul lor uimitor, zelul cu care se reped sa imite “modelul dominant” al epocii. Si in al doilea rand, faptul ca nu s-au apropiat niciodata de modernitate (adica de “sincronicitate”) suficient de mult (cu mici exceptii: 1907, 1941, 1989… exceptii, nimic altceva!).
In al treilea rand si cel mai important (asta voiam de fapt sa spun, pana acum am bagat doar de preludiu!), cred ca romanii traiesc cam de 150 de ani in plin razboi civil rece (cold civil war, cum sa spun), care se manifesta din plin… in discutii! In absolut orice privinta, romanii discuta extrem de pasionat, impartiti in doua tabere (vag conturate, dar nu mai putin reale): autoritaristii si libertarienii.
Pe scurt, cele doua tabere sunt aceleasi ca peste tot in lume: “drepturile statelor” (autoritaristii) vs. “drepturile omului” (libertarienii). Singura diferenta e ca in Romania aceste doua tabere nu s-au luat niciodata la bataie! Cu atat mai bine: una e sa te certi si sa te-mpaci, alta e sa dai cu cutitul!
Ar fi fost si mai bine daca romanii verificau istoria universala, sa observe ca un astfel de razboi a si existat, numindu-se chiar “Razboiul Civil” (cata imaginatie!). Si ar fi aflat ca in cele din urma “drepturile omului” au invins “drepturile statelor”. Si ca asta inca n-ar conta, dar tara respectiva, odata scapata de razboiul fratricid, a ajuns sa domine planeta.
Asta e! N-am avut si noi noroc sa ne omoram ca cainii, cum au facut europenii civilizati!
Dar am facut altceva: le-am luat p-alea din Europa si le-am ordonat in functie de tara, apoi in functie de timp. Uite ce-a iesit.
In functie de tara (ordine alfabetica in limba romana):
1. Anglia, 1135 – 1153, 1455 – 1485, 1642 – 1651
2. Austria, 1934
3. Cipru, 1967 – 1974
4. Cehia, 1419 – 1437
5. Elvetia, 1847
6. Finlanda, 1918
7. Franta, 1562 – 1598
8. Germania, 1524 – 1525, 1618 – 1648
9. Grecia, 1946 -1949
10. Irlanda, 1922 – 1923
11. Irlanda de Nord, 1969 - 1997
12. Norvegia, 1130 – 1240
13. Polonia, 1606 – 1609, 1945 - 1946
14. Portugalia, 1828 – 1834
15. Rusia, 1917 – 1921
16. Spania, 1833 – 1839, 1846 – 1849, 1872 – 1876, 1936 - 1939
In functie de perioada iese cu totul alt clasament:
1. Norvegia
2. Anglia
3. Cehia
4. Germania
5. Franta
6. Polonia
7. Portugalia
8. Spania
9. Elvetia
10. Rusia
11. Finlanda
12. Irlanda
13. Austria
14. Grecia
15. Cipru
16. Irlanda de Nord
Despre Romania, articolul zice ca “Romania had a brief civil war in 1989, after the fall of Nicolae Ceausescu, between communists and those against the former regime”. Cu tot respectul pentru Wikipedia, dar cred ca autorul articolului se insala.
Parerea mea, formata in urma stabilirii “clasamentului” european pe baza celor doua criterii (tara si perioada), este ca razboiul civil tinde sa se deplaseze de la bogati la saraci. Sau mai exact, cu cat o tara se apropie de modernitate, cu atat pare sa fie mai atrasa intr-un razboi civil.
(Teoretic, e foarte simplu: eterna lupta dintre vechi si nou, dintre conservatori si progresisti, dintre neofobi si neofili; practic, insa, e de toata jena: devenim mai hartagosi pe masura ce avem mai mult de mancare! Pai treaba-i asta, oameni buni?!).
In ceea ce-i priveste pe romani, eu cred ca ce i-a scapat de experienta asta ce tocmai mimetismul lor uimitor, zelul cu care se reped sa imite “modelul dominant” al epocii. Si in al doilea rand, faptul ca nu s-au apropiat niciodata de modernitate (adica de “sincronicitate”) suficient de mult (cu mici exceptii: 1907, 1941, 1989… exceptii, nimic altceva!).
In al treilea rand si cel mai important (asta voiam de fapt sa spun, pana acum am bagat doar de preludiu!), cred ca romanii traiesc cam de 150 de ani in plin razboi civil rece (cold civil war, cum sa spun), care se manifesta din plin… in discutii! In absolut orice privinta, romanii discuta extrem de pasionat, impartiti in doua tabere (vag conturate, dar nu mai putin reale): autoritaristii si libertarienii.
Pe scurt, cele doua tabere sunt aceleasi ca peste tot in lume: “drepturile statelor” (autoritaristii) vs. “drepturile omului” (libertarienii). Singura diferenta e ca in Romania aceste doua tabere nu s-au luat niciodata la bataie! Cu atat mai bine: una e sa te certi si sa te-mpaci, alta e sa dai cu cutitul!
Ar fi fost si mai bine daca romanii verificau istoria universala, sa observe ca un astfel de razboi a si existat, numindu-se chiar “Razboiul Civil” (cata imaginatie!). Si ar fi aflat ca in cele din urma “drepturile omului” au invins “drepturile statelor”. Si ca asta inca n-ar conta, dar tara respectiva, odata scapata de razboiul fratricid, a ajuns sa domine planeta.
Asta e! N-am avut si noi noroc sa ne omoram ca cainii, cum au facut europenii civilizati!
Etichete:
1918,
autoritarism,
bere,
bostan,
civil war,
discutii,
drepturile omului,
drepturile statelor,
finlanda,
floare,
human rights,
libertarianism,
neofili,
neofobi,
razboi civil,
romania,
wikipedia
Remember
Au trecut 8 ani, chiar mai mult decat trebuie: la 7 ani fac ortodocsii parastas, apoi uita, cum e legea firii.
Eu n-am de gand sa uit. Si sunt destui ca mine. Desi mi-e teama ca degeaba tinem minte, deocamdata problema nu are un raspuns: cum sa-l opresti pe un soldat al lui Dumnezeu, daca-i hotarat sa moara?!
Etichete:
7 ani,
9/11,
george w. bush,
intifada,
islam,
jihad,
mosvar barayev,
osama bin laden,
parastas,
september eleventh,
twin towers,
war against terror
joi, 10 septembrie 2009
Epoca de Aur a Romaniei
Intrebarea este simpla, dar raspunsul e ceva mai putin simplu: a avut vreodata Romania o "Epoca de Aur"? Si daca da, cand... ?!
Raspunsul oficial din deceniul 1979 - 1989 il stim: "Romania traieste ACUM epoca de aur! Traiasca-ne Carmaciul!".
Ma rog. Acum, serios: propun eu cateva epoci (alese asa fara argumentare), si numiti-o voi pe cea mai reusita (reusita = cea mai buna situatie a tarii din punct de vedere economic, militar, cultural):
1. Romania lui Kiseleff: 1829 - 1848
2. Romania lui Balcescu: 1848 - 1859
3. Romania lui Cuza: 1859 - 1866
4. Prima Romanie a lui Carol: 1866 - 1881
5. A doua Romanie a lui Carol: 1881 - 1916
6. Romania lui Averescu: 1916 - 1919
7. Romania reginei Maria: 1919 - 1923
8. Prima Romanie parlamentara: 1923 - 1930
9. Romania lui Carol cel Prost: 1930 - 1940
10. Romania lui Antonescu: 1940 - 1944
11. Romania regelui Mihai: 1944 - 1947
12. Romania Anei Pauker: 1947 - 1952
13. Romania lui Dej: 1952 - 1965
14. Prima Romanie a lui Ceausescu: 1965 - 1971
15. A doua Romanie a lui Ceausescu: 1971 - 1979
16. A treia Romanie a lui Ceausescu: 1979 - 1989
17. Prima Romanie a lui Iliescu: 1989 - 1996
18. A doua Romanie parlamentara: 1996 - 2000
19. A doua Romanie a lui Iliescu: 2000 - 2004
20. A treia Romanie parlamentara: 2004 - 2007
Raspunsul oficial din deceniul 1979 - 1989 il stim: "Romania traieste ACUM epoca de aur! Traiasca-ne Carmaciul!".
Ma rog. Acum, serios: propun eu cateva epoci (alese asa fara argumentare), si numiti-o voi pe cea mai reusita (reusita = cea mai buna situatie a tarii din punct de vedere economic, militar, cultural):
1. Romania lui Kiseleff: 1829 - 1848
2. Romania lui Balcescu: 1848 - 1859
3. Romania lui Cuza: 1859 - 1866
4. Prima Romanie a lui Carol: 1866 - 1881
5. A doua Romanie a lui Carol: 1881 - 1916
6. Romania lui Averescu: 1916 - 1919
7. Romania reginei Maria: 1919 - 1923
8. Prima Romanie parlamentara: 1923 - 1930
9. Romania lui Carol cel Prost: 1930 - 1940
10. Romania lui Antonescu: 1940 - 1944
11. Romania regelui Mihai: 1944 - 1947
12. Romania Anei Pauker: 1947 - 1952
13. Romania lui Dej: 1952 - 1965
14. Prima Romanie a lui Ceausescu: 1965 - 1971
15. A doua Romanie a lui Ceausescu: 1971 - 1979
16. A treia Romanie a lui Ceausescu: 1979 - 1989
17. Prima Romanie a lui Iliescu: 1989 - 1996
18. A doua Romanie parlamentara: 1996 - 2000
19. A doua Romanie a lui Iliescu: 2000 - 2004
20. A treia Romanie parlamentara: 2004 - 2007
21. Romania europeana: 2007 - prezent
Ce-o mai fi, om vedea... deocamdata, zic sa aleaga fiecare o "epoca de aur" si o "epoca de tinichea" si sa-si sustina optiunea, sa le confruntam. Pentru mine e clar: best three ar fi, in ordine, 2007 - prezent, 1923 - 1930, 1881 - 1916 (argumente: situatia economica, cea militara si cea culturala au fost "in urcare"), iar worst of three, sa zicem: 1947 - 1952, 1979 - 1989, 1952 - 1965 (aceleasi argumente: tara era saracita, lipsita de armata si de aliati, izolata cultural).
P.S. Da, stiu si eu c-am transat perioadele astea cam din burta, si ca le-am numit aleator, dupa cea mai importanta personalitate politica a momentului (asta, dupa mintea mea! Istoricii au cam alte pareri...) - dar smecheria e sa raspundem la intrebarea: Romania sta acum mai bine decat in trecut? Se poate sustine coerent asa ceva? Putem trai o "epoca de aur" si nu ne dam seama....?!
Ce-o mai fi, om vedea... deocamdata, zic sa aleaga fiecare o "epoca de aur" si o "epoca de tinichea" si sa-si sustina optiunea, sa le confruntam. Pentru mine e clar: best three ar fi, in ordine, 2007 - prezent, 1923 - 1930, 1881 - 1916 (argumente: situatia economica, cea militara si cea culturala au fost "in urcare"), iar worst of three, sa zicem: 1947 - 1952, 1979 - 1989, 1952 - 1965 (aceleasi argumente: tara era saracita, lipsita de armata si de aliati, izolata cultural).
P.S. Da, stiu si eu c-am transat perioadele astea cam din burta, si ca le-am numit aleator, dupa cea mai importanta personalitate politica a momentului (asta, dupa mintea mea! Istoricii au cam alte pareri...) - dar smecheria e sa raspundem la intrebarea: Romania sta acum mai bine decat in trecut? Se poate sustine coerent asa ceva? Putem trai o "epoca de aur" si nu ne dam seama....?!
Etichete:
1848,
1859,
1866,
1881,
1919,
1965,
1971,
1996,
2009,
alexandru ioan cuza,
ana pauker,
carol I,
gheorghe gheorghiu-dej,
ion antonescu,
ion iliescu,
nicolae balcescu,
pavel kiseleff,
regina maria
Ristache si americanii
Pentru ca maine e 11 septembrie, incepem galceava din timp, sa nu cumva sa ramanem fara munitii mai incolo; pai nu?!
Ristache era un derbedeu, un golan de cartier care ne batea pe toti: uneori de nevoie (ca sa ne fure banii sau pachetul cu mancare), dar cel mai adesea de placere; cum s-ar zice, ne batea preventiv, sa nu uitam cine e tartorele mahalalei si sa indraznim sa-ncepem sa maraim. Noi nu maraiam, nici vorba de maraiala, ne stiam fiecare locul, dar Ristache tot ne mai caftea cand si cand. Cum s-ar zice, ne caftea gratis: jap, jap!
Pe de alta parte, ma gandesc ca punctul de vedere al lui Ristache era complet diferit: probabil ca el ne vedea ca pe niste bogatasi care au de toate (adica pachet cu mancare si ceva bani de buzunar, pentru cate un Brifcor!), care nu sunt in stare sa se bata, doar sa smiorcaie, si care meritau pe deplin regimul de teroare impus de el; cu alte cuvinte, el se vedea ca un fel de haiduc, ce ia de la bogat si da la sarac (nu conteaza ca "saracul" ala era chiar el, cu tata-n puscarie si mama betiva si curva): Robin Hood pro domo, ce mai incoa si-ncolo!
Stau si ma gandesc la sentimentul antiamerican al europenilor (al francezilor, rusilor si romanilor): pe de o parte, America (sau "Amerika" - initiatii stiu de ce!) e un fel de Ristache mare si rau, care ii bate pe toti cei care nu se gudura pe langa ea, si le fura banii si mancarea, de-i lasa lipiti planetei; pe de alta parte, orice om cinstit are datoria (si onoarea!) sa fie un fel de Ristache, sa-i bata pe americani numai in gura si sa le ia banii, ca si-asa au prea multi - si mai sunt si aroganti!
Ergo, daca America ocupa Afganistanul, atunci e un Ristache mare si rau si prost si pervers (adica bate gratis, fara nici un profit, doar asa din sadism); daca, insa, o "tara mica si curajoasa" (cum ar fi Somalia, sau Cambodgia, sau Nicaragua) se "ridica la lupta impotriva opresorului" (adica asasineaza niste functionari de la ambasada si niste oameni de afaceri), atunci e vorba de un gest a la Andrii Popa sau Iancu Jianu: in sfarsit, s-a facut dreptate!
E, Ristache, Ristache... sper ca esti inchis pe viata (mesevist, cum se spune in romana), ca daca nu esti, si mai citesti si postul asta... am pus-o! Jap, jap!
Ristache era un derbedeu, un golan de cartier care ne batea pe toti: uneori de nevoie (ca sa ne fure banii sau pachetul cu mancare), dar cel mai adesea de placere; cum s-ar zice, ne batea preventiv, sa nu uitam cine e tartorele mahalalei si sa indraznim sa-ncepem sa maraim. Noi nu maraiam, nici vorba de maraiala, ne stiam fiecare locul, dar Ristache tot ne mai caftea cand si cand. Cum s-ar zice, ne caftea gratis: jap, jap!
Pe de alta parte, ma gandesc ca punctul de vedere al lui Ristache era complet diferit: probabil ca el ne vedea ca pe niste bogatasi care au de toate (adica pachet cu mancare si ceva bani de buzunar, pentru cate un Brifcor!), care nu sunt in stare sa se bata, doar sa smiorcaie, si care meritau pe deplin regimul de teroare impus de el; cu alte cuvinte, el se vedea ca un fel de haiduc, ce ia de la bogat si da la sarac (nu conteaza ca "saracul" ala era chiar el, cu tata-n puscarie si mama betiva si curva): Robin Hood pro domo, ce mai incoa si-ncolo!
Stau si ma gandesc la sentimentul antiamerican al europenilor (al francezilor, rusilor si romanilor): pe de o parte, America (sau "Amerika" - initiatii stiu de ce!) e un fel de Ristache mare si rau, care ii bate pe toti cei care nu se gudura pe langa ea, si le fura banii si mancarea, de-i lasa lipiti planetei; pe de alta parte, orice om cinstit are datoria (si onoarea!) sa fie un fel de Ristache, sa-i bata pe americani numai in gura si sa le ia banii, ca si-asa au prea multi - si mai sunt si aroganti!
Ergo, daca America ocupa Afganistanul, atunci e un Ristache mare si rau si prost si pervers (adica bate gratis, fara nici un profit, doar asa din sadism); daca, insa, o "tara mica si curajoasa" (cum ar fi Somalia, sau Cambodgia, sau Nicaragua) se "ridica la lupta impotriva opresorului" (adica asasineaza niste functionari de la ambasada si niste oameni de afaceri), atunci e vorba de un gest a la Andrii Popa sau Iancu Jianu: in sfarsit, s-a facut dreptate!
E, Ristache, Ristache... sper ca esti inchis pe viata (mesevist, cum se spune in romana), ca daca nu esti, si mai citesti si postul asta... am pus-o! Jap, jap!
Etichete:
11 septembrie,
afganistan,
brifcor,
cambodgia,
MSV,
nicaragua,
ristache,
somalia
Mogosoaia, unde nimeni paste oaia
Spre rusinea mea, nu stiam mai nimic despre Mogosoaia, afara de palatul construit de Brancoveanu si renovat de printesa Martha Bibescu (pe banii ei, facuti din scris, dar asta-i alta discutie!). Numai ca in Mogosoaia asta s-a mutat de curand varul Costikla, asa ca azi am fost si eu in vizita.
Ce sa zic?! Teoretic, localitatea e un sat comunist, la fel de oribil ca tot ce-a construit comunismul romanesc (varianta "Ceausescu"), inclusiv blocuri d-alea "sistematizate" (pentru cei nascuti mai tarziu, in Romania epocii de aur - 1979-1989 - satele erau demolate iar taranii mutati in "blocuri" inedite, fara canalizare si apa curenta: stai la etajul 4, cobori la fantana si la buda din curte!). Practic insa, un mare boom imobiliar a lovit Mogosoaia (ca si Buftea, aflata ceva mai departe, pe soseaua Bucuresti - Targoviste), asa ca acum exista atat "blocuri", cat si casute batranesti (scapate de la demolare), cat mai ales o padure de vile, unele mai decente, altele labartate pe sute de metri patrati si zeci de camere. Unul, mai smecher, si-a facut si herghelie in curte! Ala om...
Ce vreau sa spun cu asta: e prima data cand vad si eu de aproape un astfel de sat invadat de barosani. Impresiile sunt amestecate: drumurile neasfaltate, prea inguste, pline de gropi, de balti si de caini vagabonzi, in schimb gardurile sunt foarte mari, cu aspect impenetrabil, de fortareata; mai toti copacii de prin curti sunt foarte tineri, n-am vazut vreunul mai inalt de 5 metri; casele sunt exagerat de mari, inutil de mari, nouveaux riches de mari; stil arhitectural nu exista, fiecare a cladit cum i s-a nazarit; parcelele inca nevandute sunt pline de gunoaie, balarii, ciulini si stuf (?!); agricultura nu face nimeni, n-am vazut macar un razor cu legume (am zarit totusi o tanti, rroma dupa culoare, care mana niste capre prin pipirig); zona e cam mlastinoasa, nu vreau sa ma gandesc ce inseamna o inundatie la Mogosoaia; oamenii nu se cunosc intre ei, se poarta intocmai ca la bloc, unde te saluti cel mult cu vecinul de palier, dar nu si cu cei de la scara vecina; masinile sunt foarte luxoase (unul avea parcate in curte trei limuzine d-alea albe, extra-long!).
Pe scurt, Mogosoaia mi s-a parut o imagine foarte realista a capitalismului primitiv, de acumulare rapida, fara "asimilare". Buninteles, n-as indrazni sa m-arunc la vorba asta daca n-as avea termen de comparatie: am fost acum niste ani prin sudul Frantei ("Le Midi"...?!), si am vazut cum arata niste orasele rezidentiale de traditie (Juan les Pines parca se numea unul, ala mi-a placut cel mai mult); am mai vazut si la Paris un cartier d-asta (Buttes Chaumont) si m-am lamurit oarecum ce-i cu civilizatia urbana (aia de la vila, ca sunt lamurit demult cum e cu "civilizatia de bloc"!).
Bref: sau Romania e o Mogosoaia mai saraca, sau Mogosoaia e o Romania mai bogata. Dar nici vorba de stil, nici la una, nici la alta! Ala vine in zeci sau sute de ani, nu intr-un mandat juma'te!
P.S. Toti isi plantasera prin curti mesteceni si pini canadieni (d-aia argintii). Numai un nene mai batran nu se indurase sa taie o mandrete de gorun. Din care am cules si eu o ghinda, sa-mi poarte noroc - se pare ca am mare nevoie!
Etichete:
bucuresti,
buftea,
cassis,
costikla,
frejas,
juan les pines,
martha bibescu,
mogosoaia,
nisa,
targoviste
joi, 3 septembrie 2009
Mic dictionar gicsonian
1. Comunism: sistem politic monopartid, teoretizat de Marx si pus in practica, printre altii, de Stalin si Brejnev (in URSS), Mao (China), Pol Pot (Cambodgia), Castro (Cuba), Ceausescu (Romania), Hodja (Albania), Toure (Guinea). Trasaturi specifice: absenta proprietatii private, a pietei libere, a drepturilor negative ale omului (viata, libertate, proprietate, cautarea fericirii); pe de alta parte, sunt prezente (cel putin cu numele), drepturile pozitive ale omului: dreptul la munca, la educatie gratuita, la ingrijire medicala gratuita. Dreptul la vot exista si este universal, dar nu secret. E proclamata si pusa in practica “lupta contra naturii” (modificarea conditiilor naturale in scopuri strict economice). Alte trasaturi: comunismul a construit societati profund militarizate si economic neproductive; a controlat foarte bine circulatia informatiei; a generat saracie de masa dar si cultul personalitatii; Simboluri: coada cumparatorilor, piata neagra, dubla gandire, catastrofele ecologice, fascinatia emigrarii.
2. Democratie: sistem politic pluripartid, pus in practica intai in Anglia, apoi in Marea Britanie, de unde a fost preluat de Statele Unite, Franta, Canada, Australia, Japonia, etc, iar in prezent este in curs de implementare pe aproape intreaga planeta. Trasaturi: prezenta proprietatii private, a pietei libere, a drepturilor negative ale omului. Caracteristica importanta: functioneaza foarte bine intr-o societate prospera si educata, dar foarte greu in societatile sarace si analfabete. Societatile de mijloc (Romania, de exemplu), pot implementa sistemul, dar in timp indelungat si cu mari eforturi. Pentru asemenea societati, derapajele sunt frecvente. Democratia este cel mai performant sistem inventat de om, din punct de vedere economic, dar tinde sa consume resursele naturale intr-un ritm prea rapid. Totusi, cu exceptia “comunei primitive”, e sistemul cel mai preocupat de ecologie.
3. Etatism: teorie economica ce presupune implicarea statului in functionarea pietei. Etatismul poate fi total (ca in comunism), partial (ca in nazism), sau de natura “interventionista” (implicare exista doar in timpul situatiilor speciale: criza, razboi, epidemie, dezastru ecologic, etc), ca in democratie.
4. Dictatura / Tiranie: sistem politic non-partinic (lipsit de partide politice), in care vointa unei singure persoane inlocuieste legea (“este legea”). Dictatura poate fi asumata (“Statul sunt eu!”), sau mascata (vocea poporului, ein Mann, ein Reich, ein Fuhrer, etc). Intr-o dictatura mascata (cazul cel mai frecvent in secolul XX), pot exista asa-zise partide politice, dar ele nu sunt functionale (nu pot incerca ajungerea la guvernare prin alegeri). Tiraniile sunt uneori functionale in conditii de criza profunda a unei societati (razboi catastrofal, dezastru natural, molima, greva generala, etc), dar complet distructive in conditii de normalitate relativa.
5. E-comunism: sistem utopic, in prezent la moda in Europa de Vest, care sustine imbinarea comunismului cu ecologia. In varianta dura, e-comunismul propune stoparea progresului tehnologic, limitarea proprietatii individuale si a pietei libere (suprimarea transportului cu avionul si cu masina personala, de exemplu), impozitarea progresiva a veniturilor, implementarea drepturilor pozitive ale omului, restrictii ample in minerit, agricultura, silvicultura, amenajarea teritoriului (canale, hidrocentrale, defrisari, desecari, etc). Marota e-comunistilor este, desigur, incalzirea globala.
6. National-securism: teorie istorico-politica exclusiv romaneasca, ce sustine exceptionalismul romanilor fata de toate celelalte popoare (in primul rand fata de vecini). Conform acestei teorii, poporul roman nu are o vechime de 1200 – 1300 de ani (cum zice istoriografia oficiala, acceptata in prezent), ci de 6000 – 7000 de ani, fiind de fapt primul popor de pe planeta. Teoria inglobeaza si unele elemente New Age (centre energetice, Superiori Necunoscuti, etc), dar marota principala sunt dacii, tracii si Zamolxis; a fost sustinuta (printre altii) de Nicolae Densusianu, Nicolae Ceausescu, Constantin Iosif Dragan, Pavel Corut.
2. Democratie: sistem politic pluripartid, pus in practica intai in Anglia, apoi in Marea Britanie, de unde a fost preluat de Statele Unite, Franta, Canada, Australia, Japonia, etc, iar in prezent este in curs de implementare pe aproape intreaga planeta. Trasaturi: prezenta proprietatii private, a pietei libere, a drepturilor negative ale omului. Caracteristica importanta: functioneaza foarte bine intr-o societate prospera si educata, dar foarte greu in societatile sarace si analfabete. Societatile de mijloc (Romania, de exemplu), pot implementa sistemul, dar in timp indelungat si cu mari eforturi. Pentru asemenea societati, derapajele sunt frecvente. Democratia este cel mai performant sistem inventat de om, din punct de vedere economic, dar tinde sa consume resursele naturale intr-un ritm prea rapid. Totusi, cu exceptia “comunei primitive”, e sistemul cel mai preocupat de ecologie.
3. Etatism: teorie economica ce presupune implicarea statului in functionarea pietei. Etatismul poate fi total (ca in comunism), partial (ca in nazism), sau de natura “interventionista” (implicare exista doar in timpul situatiilor speciale: criza, razboi, epidemie, dezastru ecologic, etc), ca in democratie.
4. Dictatura / Tiranie: sistem politic non-partinic (lipsit de partide politice), in care vointa unei singure persoane inlocuieste legea (“este legea”). Dictatura poate fi asumata (“Statul sunt eu!”), sau mascata (vocea poporului, ein Mann, ein Reich, ein Fuhrer, etc). Intr-o dictatura mascata (cazul cel mai frecvent in secolul XX), pot exista asa-zise partide politice, dar ele nu sunt functionale (nu pot incerca ajungerea la guvernare prin alegeri). Tiraniile sunt uneori functionale in conditii de criza profunda a unei societati (razboi catastrofal, dezastru natural, molima, greva generala, etc), dar complet distructive in conditii de normalitate relativa.
5. E-comunism: sistem utopic, in prezent la moda in Europa de Vest, care sustine imbinarea comunismului cu ecologia. In varianta dura, e-comunismul propune stoparea progresului tehnologic, limitarea proprietatii individuale si a pietei libere (suprimarea transportului cu avionul si cu masina personala, de exemplu), impozitarea progresiva a veniturilor, implementarea drepturilor pozitive ale omului, restrictii ample in minerit, agricultura, silvicultura, amenajarea teritoriului (canale, hidrocentrale, defrisari, desecari, etc). Marota e-comunistilor este, desigur, incalzirea globala.
6. National-securism: teorie istorico-politica exclusiv romaneasca, ce sustine exceptionalismul romanilor fata de toate celelalte popoare (in primul rand fata de vecini). Conform acestei teorii, poporul roman nu are o vechime de 1200 – 1300 de ani (cum zice istoriografia oficiala, acceptata in prezent), ci de 6000 – 7000 de ani, fiind de fapt primul popor de pe planeta. Teoria inglobeaza si unele elemente New Age (centre energetice, Superiori Necunoscuti, etc), dar marota principala sunt dacii, tracii si Zamolxis; a fost sustinuta (printre altii) de Nicolae Densusianu, Nicolae Ceausescu, Constantin Iosif Dragan, Pavel Corut.
miercuri, 2 septembrie 2009
Draga Ovidiule
Repet, accentuez, subliniez si insist: ma deranjeaza teribil "chestia" cu anonimatul. Eu zic ca fiecare om sa-si asume ceea ce sustine, deschis si onest, nu pitulat dupa fustele lui Anonymous!
Asa. Pentru ca am avut tot timpul sa reflectez la parerile tale (in Rodnei etapele sunt lungi ca naiba), am sa comentez pe scurt cele noua idei pe care le-am desprins din commenturile tale. Daca erau mai multe si mi-au scapat, scuze: om sunt si eu, nu robot!
Bun. Ce e cu italice e al tau, ce nu, e scris de mine. Let's rock!
1. Democratia… este de data foarte recenta.
De acord, daca scoatem cuvantul “foarte”.
2. Este banal a cataloga un regim ca dictatorial.
Nu e banal deloc. O dictatura e o dictatura! Atunci cand vorba (dicta) unui om e mai presus de lege (adica vorba lui e chiar legea, de fapt), aia e o dictatura, punct!
3. Argumentatia… se vrea… acceptarea a ce suntem si am fost.
Corect: am fost comunisti, acum suntem post-comunisti din estul Europei. Adica niste capitalisti mici si prosti.
4. Ne indreptam spre un comunism global.
Nu sunt de aceasta parere. Eu cred ca ne indreptam spre un capitalism global, si asta nu de azi de ieri, ci din august 1991 incoace. Nici poveste de comunism global, in opinia mea.
5. Abuzuri… similare cu cele din comunism exista si in democratie.
Complet gresit. Nici un regim democratic nu-si propune asasinarea in masa a opozantilor regimului.
6. Oricine care incepe o discutie / dezbatere referitoare la comunism fara a-l infiera este din start infierat.
Corect. Asa este si fac mea culpa. Am ajuns si eu ca evreii aia care faceau spume la gura ori de cate ori cineva zicea de bine despre Hitler: evreii, saracii, nu puteau fi obiectivi, sa discute cu calm. Asa si eu. Scuze.
7. Tendintele din societate conduc incet-incet la un soi de "comunism" (dar altfel decat cel pe care l-am cunoscut).
De doua ori gresit: tendintele nu duc spre comunism, una la mana; doi, comunismul pe care l-au trait romanii este adevaratul comunism, nu o aplicare gresita a teoriei marxiste. In Rusia lui Stalin si in Romania lui Ceausescu a fost pusa in practica dogma comunista, punct cu punct, fara compromisuri. Ungurii si cehii au facut compromisuri, rusii si romanii – nu! Asa ca daca un comunism e altfel decat cel pe care l-am cunoscut, atunci ala nu e comunism! E altceva, dar nu comunism.
8. Mecanismul "democratic" asa cum il stim azi a dat deja suficiente rateuri in conditii mult mai simple.
Mecanismul democratic a dat intr-adevar rateuri, dar nu in conditii mult mai simple, ci in conditii incomparabil mai grele decat cele de acum. Peste tot, democratia a cazut atunci cand situatia tarii era (aparent) fara iesire: Germania, Austria, Portugalia, Spania, Romania, Polonia, Argentina, Chile… ca sa nu mai vorbim de puzderia de dictaturi africane.
9. Daca exercitiul democratic actual nu primeste un altoi… se intrevede POSIBILITATEA unei dictaturi intr-un "sat universal".
Parere riscata, si cam deplasata: cel mai mare dusman al dictaturii, al oricarei dictaturi, este libera circulatie a informatiei. Dupa cum se cunoaste, internetul a fost deja inventat. Ergo, sansele dictaturilor (fie locale, fie globale), au scazut vertiginos. Asta e parerea mea.
Astept replica ta.
Cu stima si pretuire,
G.
Asa. Pentru ca am avut tot timpul sa reflectez la parerile tale (in Rodnei etapele sunt lungi ca naiba), am sa comentez pe scurt cele noua idei pe care le-am desprins din commenturile tale. Daca erau mai multe si mi-au scapat, scuze: om sunt si eu, nu robot!
Bun. Ce e cu italice e al tau, ce nu, e scris de mine. Let's rock!
1. Democratia… este de data foarte recenta.
De acord, daca scoatem cuvantul “foarte”.
2. Este banal a cataloga un regim ca dictatorial.
Nu e banal deloc. O dictatura e o dictatura! Atunci cand vorba (dicta) unui om e mai presus de lege (adica vorba lui e chiar legea, de fapt), aia e o dictatura, punct!
3. Argumentatia… se vrea… acceptarea a ce suntem si am fost.
Corect: am fost comunisti, acum suntem post-comunisti din estul Europei. Adica niste capitalisti mici si prosti.
4. Ne indreptam spre un comunism global.
Nu sunt de aceasta parere. Eu cred ca ne indreptam spre un capitalism global, si asta nu de azi de ieri, ci din august 1991 incoace. Nici poveste de comunism global, in opinia mea.
5. Abuzuri… similare cu cele din comunism exista si in democratie.
Complet gresit. Nici un regim democratic nu-si propune asasinarea in masa a opozantilor regimului.
6. Oricine care incepe o discutie / dezbatere referitoare la comunism fara a-l infiera este din start infierat.
Corect. Asa este si fac mea culpa. Am ajuns si eu ca evreii aia care faceau spume la gura ori de cate ori cineva zicea de bine despre Hitler: evreii, saracii, nu puteau fi obiectivi, sa discute cu calm. Asa si eu. Scuze.
7. Tendintele din societate conduc incet-incet la un soi de "comunism" (dar altfel decat cel pe care l-am cunoscut).
De doua ori gresit: tendintele nu duc spre comunism, una la mana; doi, comunismul pe care l-au trait romanii este adevaratul comunism, nu o aplicare gresita a teoriei marxiste. In Rusia lui Stalin si in Romania lui Ceausescu a fost pusa in practica dogma comunista, punct cu punct, fara compromisuri. Ungurii si cehii au facut compromisuri, rusii si romanii – nu! Asa ca daca un comunism e altfel decat cel pe care l-am cunoscut, atunci ala nu e comunism! E altceva, dar nu comunism.
8. Mecanismul "democratic" asa cum il stim azi a dat deja suficiente rateuri in conditii mult mai simple.
Mecanismul democratic a dat intr-adevar rateuri, dar nu in conditii mult mai simple, ci in conditii incomparabil mai grele decat cele de acum. Peste tot, democratia a cazut atunci cand situatia tarii era (aparent) fara iesire: Germania, Austria, Portugalia, Spania, Romania, Polonia, Argentina, Chile… ca sa nu mai vorbim de puzderia de dictaturi africane.
9. Daca exercitiul democratic actual nu primeste un altoi… se intrevede POSIBILITATEA unei dictaturi intr-un "sat universal".
Parere riscata, si cam deplasata: cel mai mare dusman al dictaturii, al oricarei dictaturi, este libera circulatie a informatiei. Dupa cum se cunoaste, internetul a fost deja inventat. Ergo, sansele dictaturilor (fie locale, fie globale), au scazut vertiginos. Asta e parerea mea.
Astept replica ta.
Cu stima si pretuire,
G.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)