Timisoara: boschetarii au câștigat războiu’ cu democrația

Eu sunt impotriva opiniei exprimate de domnul Emanuel Copilas in articolul sau publicat pe platforma Criticatac, dar cred ca e corect sa stiti in ce consta opinia asta. Bun, ati citit? Clar.

In ce consta opinia mea, cu totul contrara fata de cea a d-lui Copilas (si, in general, a celor de la Criticatac)? Bref, eu cred ca cersetorii si maidanezii sunt cele mai teribile plagi sociale ale oraselor Romaniei, iar simbioza dintre cersetori si maidanezi face ca aceasta dubla plaga sa fie foarte greu de eradicat. Daca totusi ei trebuie sa existe (ma rog, nu vad necesitatea), cred ca cersetorii si maidanezii trebuie evacuati atat din centrele oraselor, cat si din cartierele-dormitor, si trimisi sa isi duca viata in jurul gropilor de gunoi de pe langa fiecare oras. Si, da, cred ca darwinismul social este necesar si recomandabil. Noi sau ei. Orasele nu sunt facute si intretinute de cersetori si maidanezi, ci de cetatenii activi (formularea ii apartine d-lui Copilas). De acord cu impartirea cetatenilor pasivi in "exclusi privilegiati" (orice tanar sub 18 ani este un "exclus privilegiat" intr-o democratie, fiind privat de dreptul de vot) si "exclusi neprivilegiati" (cersetori, infractori, maidanezi). Cred ca "exclusii neprivilegiati" au si ei dreptul la viata, libertate si cautarea fericirii, ca oricine altcineva, dar cred ca societatea are dreptul de a se apara impotriva lor, atunci cand trec "linia rosie". Daca un cersetor care pute se urca in autobuz - luat pe sus, dus la groapa de gunoi si cadorisit cu interdictie urbana, pe termen limitat. Daca un infractor fura - luat pe sus si dus la puscarie. Daca un maidanez fugareste biciclisti - luat pe sus si eutanasiat. Altfel, "exclusii neprivilegiati" ai domnului Emanuel Copilas vor ocupa, incet-incet, toate spatiile in paragina din orase. Viitoarele Curti ale Miracolelor.

Si nu se poate spune ca orasele romanesti duc lipsa de spatii paraginite, n'est-ce pas?

Ciprian Teodorescu

Este deloc important cine este Ciprian Teodorescu (parcă vă și aud: ”Cine p. mea e Teodorescu ăsta?!”), ci ce-a făcut acest domn. Și ce face acum.

Bref, în volburoasa-i tinerețe, Ciprian Teodorescu s-a dus de unul singur în Kașkar, masivul ăla din estul Turciei, de lângă Marea Neagră, ăla cu care v-am tot pisat eu la cap (”Hai, bă, să facem o expediție în Kașkar!”) și-n care nu numai că n-am ajuns, dar nici nu vom ajunge în vreun viitor previzibil. Ei bine, el s-a dus. Și, fie-mi cu iertare, nici prea mulți bani n-avea, să zicem că asta era problema noastră, dar nu era și a lui!

Mă rog, despre Kașkar o să ne povestească personal, la timpul potrivit.

Be mic: în timpul liber, Ciprian face voluntariat la un ONG căruia-i zice Viitorplus. Bine, informația asta nu vă face mai deștepți, dar dacă vă zic că ăștia sunt tipii îmbrăcați în alb care ne-au dat apă pe traseu, la semi-ul de duminică... e?

Păi, fără apa lor, nu crăpam? Nu plesnea benga-n noi? Ei, vedeți?

Acuma să trecem la subiect: știe cineva cum funcționează trebușoara asta? Cum devine chestia cu ONG-ul? Înțeleg că e ceva care nu face profit și se bazează pe voluntari: dar cum îi adună, cum îi convinge să muncească fără plată, cum procedează totuși șefimea oengistă să trăiască fără salariu și să mai și organizeze chestii... bată-mă Marx să mă bată, da' nu pricep în ruptul capului!

Pentru că și singur dac-ai fi și te-ai ține de voluntariat, tot ar fi foarte greu și tot ar trebui să ai bani de undeva, măcar pentru mâncare dacă nu pentur altceva; dacă mai faci și acțiuni, împăduriri de pildă, iar îți trebuie bani. Iar dacă ai de ținut un sediu, de plătit niște facturi, de cumpărat un domeniu pe care să-ți faci site-ul, plus alte un milion de lucruri... cum te descurci, în cazul ăsta?

Aici este un chițibuș care îmi scapă totalmente.

Dar dacă tot pornirăm discuția despre Ciprian și voluntariatul lui, ce-ar fi să ne facem și noi un ONG de-ăsta? Păi numai dacă bem cu 50% mai puțină bere și tot ne rămân bani pentru toate cheltuielile! Deci asta e rezolvată, să zicem.

Rămâne, însă, o întrebare fără răspuns: cu ce se ocupă ONG-ul ”Turturel”? E, aici să vă văd! Că, mersi, dacă ai un ONG care se cheamă ”Tomiță”, e clar că te ocupi de projarea câinilor vagabonzi și-a pisicilor maidaneze. Dar dacă ești ”Turturel”?! Ce naiba ai putea să faci, ca să fii credibil?

Am o idee: ne vom ocupa de aclimatizarea păsării-liră în România. Avantaje multiple, succes garantat, ne așteaptă celebritatea, domnilor!

Dar trebuie să fim discreți, să nu ajungă o astfel de excepțională idee la urechile dușmanilor, heya?