Mic dictionar gicsonian

1. Comunism: sistem politic monopartid, teoretizat de Marx si pus in practica, printre altii, de Stalin si Brejnev (in URSS), Mao (China), Pol Pot (Cambodgia), Castro (Cuba), Ceausescu (Romania), Hodja (Albania), Toure (Guinea). Trasaturi specifice: absenta proprietatii private, a pietei libere, a drepturilor negative ale omului (viata, libertate, proprietate, cautarea fericirii); pe de alta parte, sunt prezente (cel putin cu numele), drepturile pozitive ale omului: dreptul la munca, la educatie gratuita, la ingrijire medicala gratuita. Dreptul la vot exista si este universal, dar nu secret. E proclamata si pusa in practica “lupta contra naturii” (modificarea conditiilor naturale in scopuri strict economice). Alte trasaturi: comunismul a construit societati profund militarizate si economic neproductive; a controlat foarte bine circulatia informatiei; a generat saracie de masa dar si cultul personalitatii; Simboluri: coada cumparatorilor, piata neagra, dubla gandire, catastrofele ecologice, fascinatia emigrarii.

2. Democratie: sistem politic pluripartid, pus in practica intai in Anglia, apoi in Marea Britanie, de unde a fost preluat de Statele Unite, Franta, Canada, Australia, Japonia, etc, iar in prezent este in curs de implementare pe aproape intreaga planeta. Trasaturi: prezenta proprietatii private, a pietei libere, a drepturilor negative ale omului. Caracteristica importanta: functioneaza foarte bine intr-o societate prospera si educata, dar foarte greu in societatile sarace si analfabete. Societatile de mijloc (Romania, de exemplu), pot implementa sistemul, dar in timp indelungat si cu mari eforturi. Pentru asemenea societati, derapajele sunt frecvente. Democratia este cel mai performant sistem inventat de om, din punct de vedere economic, dar tinde sa consume resursele naturale intr-un ritm prea rapid. Totusi, cu exceptia “comunei primitive”, e sistemul cel mai preocupat de ecologie.

3. Etatism: teorie economica ce presupune implicarea statului in functionarea pietei. Etatismul poate fi total (ca in comunism), partial (ca in nazism), sau de natura “interventionista” (implicare exista doar in timpul situatiilor speciale: criza, razboi, epidemie, dezastru ecologic, etc), ca in democratie.

4. Dictatura / Tiranie: sistem politic non-partinic (lipsit de partide politice), in care vointa unei singure persoane inlocuieste legea (“este legea”). Dictatura poate fi asumata (“Statul sunt eu!”), sau mascata (vocea poporului, ein Mann, ein Reich, ein Fuhrer, etc). Intr-o dictatura mascata (cazul cel mai frecvent in secolul XX), pot exista asa-zise partide politice, dar ele nu sunt functionale (nu pot incerca ajungerea la guvernare prin alegeri). Tiraniile sunt uneori functionale in conditii de criza profunda a unei societati (razboi catastrofal, dezastru natural, molima, greva generala, etc), dar complet distructive in conditii de normalitate relativa.

5. E-comunism: sistem utopic, in prezent la moda in Europa de Vest, care sustine imbinarea comunismului cu ecologia. In varianta dura, e-comunismul propune stoparea progresului tehnologic, limitarea proprietatii individuale si a pietei libere (suprimarea transportului cu avionul si cu masina personala, de exemplu), impozitarea progresiva a veniturilor, implementarea drepturilor pozitive ale omului, restrictii ample in minerit, agricultura, silvicultura, amenajarea teritoriului (canale, hidrocentrale, defrisari, desecari, etc). Marota e-comunistilor este, desigur, incalzirea globala.

6. National-securism: teorie istorico-politica exclusiv romaneasca, ce sustine exceptionalismul romanilor fata de toate celelalte popoare (in primul rand fata de vecini). Conform acestei teorii, poporul roman nu are o vechime de 1200 – 1300 de ani (cum zice istoriografia oficiala, acceptata in prezent), ci de 6000 – 7000 de ani, fiind de fapt primul popor de pe planeta. Teoria inglobeaza si unele elemente New Age (centre energetice, Superiori Necunoscuti, etc), dar marota principala sunt dacii, tracii si Zamolxis; a fost sustinuta (printre altii) de Nicolae Densusianu, Nicolae Ceausescu, Constantin Iosif Dragan, Pavel Corut.

Căderea din rai

Pentru ca una din functiile scrisului, indiferent de suportul sau, e de a nu permite uitarea, tin sa va aduc aminte o treaba care era enorm de raspandita pana acum vreo zece ani, si care de atunci a tot cazut in uitare, iar de vreo cinci ani incoace ai zice ca nici n-a existat: caderea in cur. Varianta locala a caderii din rai.

Treaba asta se intampla cand un romanas de-al nostru, crescut in comunismul cel de toate zilele, ajungea sa calatoreasca “afara” (termen extraordinar de gras in semnificatii, vorbim mai incolo) si se intorcea “cazut in cur”. Simptomul cel mai evident era caramida: te invita la el si-ti punea un brate o caramida de fotografii, care de care mai prost facuta (de obicei, el in fata unui monument oarecare), pe care tu, era de presupus, urma sa le admiri. Daca individul era mutalau, la asta se reducea toata “primirea” lui (buninteles, nici prin cap nu-i trecea sa umble si el la damigeana!); daca avea darul vorbirii (sau ma rog, credea el ca-l are...), te tinea intr-un monolog de ore si ore, dezlanat si idiot, centrat pe urmatoarele idei:

a) tara asta este de cacat

b) “afara” este extraordinar de nemaipomenit

c) romanii sunt un popor de babuini (cu exceptia vorbitorului, evident)

d) ma pis pe Romania, si cu asta am incheiat discutia

In nevinovatia mea, ca un caine turbat, ar fi trebuit sa ofer contra-argumente acestui tip de monolog, dar am tacut. Nu merita sa deschid pliscul, clar. Ma gandesc totusi ca merita sa vars din mine acum, altfel plesnesc:

a) de cacat a fost regimul comunist (1946 – 1989) din tara asta, ca si cel neocomunist / national-securist (1989 – 2004); “tara”, ca atare, e o tara europeana obisnuita (din plutonul doi, buninteles), peste care a venit ciuma asiatica: turca, in secolele 17 si 18, si rusa, in 19 si 20. Ca ultima forma de prezentare a ciumei s-a numit “comunism”, asta e un simplu ambalaj.

b) “afara” inseamna trei zone: Europa de Vest, America de Nord, Australia & Japonia. Atat. Restul lumii nu e nici un “afara”. Desi peste tot sunt vitrine stralucitoare, numai in aceste trei zone prospere nu se prea vede saracia si munca grea. Un roman refuza sa le vada fix p-astea, ca le stie prea bine de-acasa. Daca le vede, nu mai cade in cur. Or, exact asta vrea el sa faca.

c) romanii nu sunt un popor, sunt doua popoare (prin “romani” inteleg, evident, vorbitorii de romana ca limba materna): cei educati si cei lipsiti de educatie. Celor educati nu le-a convenit comunismul, cu toate astea cei mai multi provin din familii de “tehnicieni” comunisti (cazul celor mai multi dintre noi), asa ca discursul lor politic e destul de nesincer; celor ne-educati le-a convenit comunismul, care le dadea totul moca, si care ii oprea de la a face comparatii (intre ei si cei capabili de munci intelectuale): tipici pentru astia erau “chelnerii” si “aprozaristii”. Da, romanii ne-educati erau si au ramas un popor de babuini, corect. Dar atata timp cat nu babuinii conduc, romanii sunt un popor la fel ca orice popor european (din plutonul doi, buninteles).

d) daca intr-adevar te pisi pe Romania, atunci emigrezi si inchei discutia pe bune. E una dintre optiunile oricarui om din lumea civilizata, nu e nimic exotic in asta. Daca, insa, ramai aici si-mi faci mie creierii prastie cu monoloagele tale, atunci se schimba calimera.

Acum, pe masura ce tot mai multi romanasi calatoresc, parca vehementa “caderii in cur” s-a mai diluat. Parte dintre ei au vazut pe ce se bazeaza prosperitatea din “afara” (adica au pus acolo osul la munca si s-au lamurit), parte au ramas aici si s-au imbogatit, parte au emigrat de tot si s-au integrat complet, parte au emigrat complet si nu s-au integrat (astora le este foarte sete, mereu dau peste ei sub mesele din Vama Veche), parte au ramas aici si au cazut in fundamentalismul ortodox, parte au ramas aici si au cazut la darul betiei.

Astia tin bloguri.