Ați auzit de ”Republica
Sami”? Normal că n-ați auzit, că nici nu există, poate doar ca ”dosar
confidențial” prin vreun sertar, într-un birou din Kremlin. Dar, dacă i se
scoală lui Putin să aibă și el secesioniști, cum (poate) vor avea europenii, să
vezi cum Republica Sami începe mintenaș să existe!
Bun, s-o luăm ușor: ce e
aia ”Sami”? Păi, e numele cu care se denumesc laponii (la fel cum țiganii nu-și
spun ”țigani”, ci ”romi”). Cine sunt laponii ăștia? Păi, niște oameni săraci,
păstori de reni prin tundră. Unde e țara lor? Păi aia e, că n-au, trăiesc și ei
prin țările altora, pe la ruși, pe la finlandezi, pe la norvegieni, pe la suedezi,
pe unde pot. De ce ar face rușii o țară specială pentru amărâții ăștia? Păi, de
șmecheri!
Cel mai probabil, ”țara”
pe care o să le-o dea Kremlinul laponilor, pleașcă, e o bucățică din Extremul Nord
rusesc, undeva la Marea Barents, între frontiera cu Norvegia și râul Titovka.
Asta înseamnă, în termeni administrativi rusești, raionul Pechengsky și o fâșie
îngustă din raionul Kolsky; în termeni omenești, un pământ pustiu, lipsit de
orice resursă naturală și profund contaminat de reziduuri radioactive (timp de
50 de ani l-au folosit ca ”ghenă de gunoi ecologică” pentru combustibilul
nuclear de pe submarinele strategice). Putin o să meargă cu pași mici, dar
repezi: mai întâi, va face o ”reorganizare teritorial-administrativă” a
regiunii Murmansk și-o să înființeze Republica Autonomă Sami din cadrul Federației
Ruse (adică noua republică va depinde direct de Moscova, nu de Murmansk). Pe
urmă o să-apară acolo o mișcare secesionistă care va cere organizarea unui
referendum pentru independență; Putin o să aibă un dialog tovărășesc cu liderul
separatiștilor și-l va întreba (în fața camerelor TV, evident): ”Ce vreți
voi?”. ”Libertate pentru poporul Sami!”, o să zică ăla. ”Ce, vreți să vă uniți
cu Norvegia, cu Finlanda, vreți să intrați în NATO?”, o să facă Putin pe
indignatul. ”Nooo!”, o să se gudure separatistul, ”vrem să intrăm în Uniunea
Europeană, ca stat independent, cu drepturi egale!”. ”Bine, mă, dacă asta-i
voința poporului Sami...”, o să se-ntristeze Putin, mișcat până la lacrimi de dragostea
de libertate a samoezilor. ”Dar nu depinde de mine, ci de rezultatul de la
urne, să știi!”, va avertiza marele democrat. Samoezii vor vota și rezultatul
va fi 60% în favoarea independenței. În urma acestui scrutin popular, Moscova
recunoaște noul stat de pe harta Europei și invită toate democrațiile europene
să facă la fel, pentru că, nu-i așa, toate regulile jocului democratic au fost
respectate!
Avem deci Republica Sami,
în Extremul Nord scandinav, stat independent cu două limbi oficiale (samoeza,
limba majorității Sami, și rusa, limba minorității ruse; ce vreți mai
democratic decât asta?!). În urma lobby-ului făcut de Suedia și Finlanda, noul
stat va începe procesul de aderare la Uniune; desigur, el va trebui ajutat economic
și financiar, deoarece este varză. Nu respectă nici normele de mediu (solul și
apele sunt contaminate ca toți dracii), deci vor trebui cheltuite miliarde de
euro din buzunarul UE pentru refacerea mediului. În cele din urmă, cu surle și
trâmbițe, vom avea un nou coleg în Uniune, Putin și regele Harald vor toasta în
cinstea evenimentului, țopârlanii de laponi vor presta un dans tradițional,
ceva (niște călușari de-ai lor, hop-șa, hop-șa-șa!), Barroso va mânca și el căcat
despre diversitatea culturală a Uniunii, activiștii Greenpeace se vor lăuda cu
voluntarii care-au decontaminat atâtea mii de hectare de pământ și apă,
pescarii vor încerca să prindă primul păstrăv dintr-un râu unde nu mai trăiau
nici bacterii, etc. Toată lumea va fi fericită. Nu se va observa că finlandezii
nici n-au fost invitați la petrecere*.
Concluzia? Rusia a scăpat
de vecinătatea NATO din Extremul Nord (Suedia și Finlanda nu sunt membre, dar
Norvegia e), s-a ales cu un stat neutru la una dintre cele mai sensibile
frontiere, iar apoi se poate concentra la refacerea și modernizarea flotei de
nord (singurul inamic al NATO în Atlantic); i-a pus pe norvegieni la
cheltuială, cu ajutoarele alea pe care trebuie să le bage în ”dezvoltarea”
Republicii Sami (banii oricum se fură și se trimit în Rusia, deoarece toți
cetățenii noii republici sunt securiști); și-a creat un public simpatetic în
Europa, care zice că ”rușii sunt preocupați de ecologie” și ”acordă drepturi
totale minorităților, până la despărțirea de stat” (cu trimitere directă la
Turcia și la kurzi); a dat un imbold imens mișcărilor separatiste din Europa
(catalanii și secuii, cel puțin, vor privi la Putin ca la Mesia); a reușit să
introducă rusa pe lista limbilor oficiale ale Uniunii Europene; a demonstrat
europenilor că același procese democratice se petrec și în Rusia (”Voi aveți
secesioniști? Și noi avem secesioniști, dar uite ce bine ne-am descurcat, fără tămbălău,
fără scandal!”); dar, mai presus de orice, a băgat un cal troian în Uniune, care
poate bloca accesul oricărui nou membru! De exemplu, dacă Republica Moldova
(sau Turcia, sau Georgia, sau Kosovo) depune cerere de aderare, acceptată de toate statele
membre UE, nu intră, pentru că se opune... cine? Respublika Sami!
* din ce cauză, ne
lămurim în articolul următor.
