Pai saptamana pe care o s-o petrec in Parang este ultima de concediu pe care o am (asta ca sa incep cu sfarsitul).
Latorita este foarte frumoasa si am fost de multe ori in zona. Prin 2005, ma intorceam de la o tura si, uitandu-ma eu in sus catre creasta, mi-a rasarit o idee despre un drum care ar fi posibil sa existe. Am intrat in Ciungetu si tot cu ochii in sus, catre creasta intreb doua babe care stateau pe o banca la poarta, daca nu cumva exista vreun drum pe sus. Ele imi spun ca auzisera ceva de un drum strategic facut de rege dar ca nu stiu mai multe de atat, in schimb, sa mai urc cateva case mai la deal si sa intreb la un mosulica fiindca el stie mai bine zona pentru ca a fost padurar. Cum eram excitat de idee, l-am cautat pe mosulica si l-am descusut cat am putut eu mai bine, luandu-mi notite cu carnetelul in mana; iar mosul isi aducea foarte bine aminte despre acel drum si mi-a descris exact intrarea dinspre Valea Macesului. Mi-a spus insa ca nu mai fusese pe acolo de 20 de ani si ca oricum, nu crede ca se poate parcurge cu vreun mijloc de transport, nici macar cu tractorul pentru ca drumul nu este intretinut de nimeni, nici macar de forestieri pentru ca padurea este destul de jos si ca l-au spalat apele si ca pantele sunt foarte abrupte de nu urca nici carul cu boi. L-am intrebat daca, macar ipotetic, drumul iese in Transalpina. Mi-a spus ca initial asa a fost dar ca acum (in 2005) nici macar Transalpina nu este usor practicabila, d-apai Strategica.
Cu aceste incurajari in minte mi-am injghebat planul pentru 2006.
Le-am transmis prietenilor mei coordonatele GPS ale punctelor aproximative de intrare si de iesire din Strategica, track-ul ipotetic pe care intentionam sa-l parcurgem si instructiuni ca daca nu dam nici un semn de viata in 24 de ore, pot sa formeze un rescue team si sa vina dupa noi ca sigur am ramas pe undeva pe creasta.
Am plecat seara cu duba din Bucuresti si am dormit in masina in Valea Macesului la intrarea in Strategica. Intrarea corespundea perfect cu descrierea mosului ceea ce ia dat un plus de credibilitate, credibilitate care nu ne-a linistit pentru ca sfaturile lui erau: "sa nu", "in nici un caz", "sa nu va treaca prin minte".
Ne-am trezit cand a rasarit soarele ca sa avem toata ziua inainte. Urcarea a fost exact asa cum ne-a spus mosul, mai precis, nu vedeam drumul de botul masinii, vedeam numai cerul si ne uitam prin geamurile laterale ca sa nu cadem de pe drum. Roua de dimineata ne-a facut viata si mai grea si nu o data a trebuit sa dau cu spatele cate 200m ca sa pot sa-mi iau avant sa pot urca. Duba avea garda la sol destul de mica dar avea avantajul tractiunii spate ceea ce ne-a salvat de nenumarate ori. Urcarea este exagerat de lunga, mai precis, cam o treime din Strategica este numai urcare continua. Lucrurile s-au mai imblanzit cand soarele a evaporat roua si drumul a devenit ceva mai orizontal.
Salbaticie pura, peisaje superbe, tufe in mijlocul drumului, salase parasite, fanete in care drumul se pierdea prin iarba si a trebuit sa mergem pe jos ca sa vedem pe unde iese din poiana, noroaie in padure unde am carat pietre si am facut pod de crengi ca sa putem trece, copaci cazuti peste drum pe care a trebuit sa-i taiem cu toporul si o vreme frumoasa cu cer senin si vizibilitate pana in Insula Serpilor.
Duba s-a comportat admirabil si dupa ce am iesit in golul alpin, ni s-a parut ca totul a devenit foarte usor, asa ca ne-am hotarat sa ridicam putin stacheta si sa urcam pana pe Fratosteanu Mare. Avand tractiune spate, am ramas blocati intr-un caus de iarba, nu mai mare decat un castron de bucatarie si oricat ne-am straduit nu am reusit sa o scoatem de acolo pentru ca noi eram doi, eu conduceam si prietenul meu impingea iar forta nu era destula. Atunci a aparut de nicaieri un cioban care era la fel de mirat ca si noi de prezenta. A impins putin si am iesit de acolo foarte usor.
Ne-am hotarat sa nu ne mai prostim si sa-i dam bataie ca mai aveam mult de mers. Ni se terminase si apa si am birjarit-o putin mai tare cu ochii dupa vreun izvor. Intr-un final am gasit un izvor si ne-am dat jos din masina ca sa bem apa. Cu genunchii pe pamant si sprijinit in palme, rasufland dupa cateva guri de apa rece ma uit lung si plin de admiratie la masina, cand, ce sa vezi: curgea ceva de dedesubt. Alerg, ma trantesc sub masina, pipai - ulei; sparsesem baia. Strig la Gigantu' (prietenul meu) care admira peisajul, bag un bat in gaura ca sa diminuez debitul, urcam in masina si da-i tare frate ca nu mai aveam nimic de pierdut. Intr-un kilometru de la constatare vad doua Dacii si niste culegatori de afine. Strig la ei ca apucatul ca sa-mi raspunda repede daca au sa-mi dea niste ulei de orice fel si imi da unul un litru de ulei (oamenii prevazatori, si-au luat la ei de rezerva). Alerg mai departe si la intersectia cu Transalpina, gasesc pe marginea drumului un cioban care statea tolanit. Pe vremea aceea Transalpina avea in mijlocul drumului bolovani mari cat un om ghemuit, bolovani cazuti din munte, pe care trebuia sa te dai jos ca sa-i rostogolesti la marginea drumului sa poti trece. Strig la el sa-mi spuna pe unde ajung mai repede in civilizatie, undeva unde sa poata ajunge un Jeep ca sa ma tracteze. Cat se pierde el in explicatii si in a cere informatii suplimentare despre ce si cum s-a intamplat, a inceput sa se aprinda becul de presiune de ulei.
FUCK. Torn litrul de ulei capatat in Coasta Benghii si demarez in proba speciala catre Petrosani pentru ca ciobanul era de parere ca parca nu erau asa de multi bolovani pe drum, cum erau daca as fi mers catre Ranca. Nu exagerez cand iti spun ca un grup de motociclisti cu motociclete de enduro nu au reusit sa ne depaseasca, cu toate ca aveau tot interesul ca sa nu mai inghita praf de la noi. Cu acel litru de ulei turnat si cu ce mai era in baie, am reusit sa ajungem in Petrosani unde, de toti banii, am cumparat vreo 6 litri de ulei din cel mai ieftin. Cat am stat la benzinarie am pus sub masina un pet de 5 l taiat ca o tava, ca sa recuperam uleiul care curgea necontenit. Am facut din nou plinul de ulei si am plecat in a doua proba speciala, pe Valea Jiului catre Severin, unde stau socrii mei si unde as fi putut sa lipesc baia de ulei ca sa ne tina pana la Bucuresti. Nu ne-a ajuns uleiul si am oprit la un garaj pe care scria SCHIMB ULEI. I-am luat omului acela un bidon de vreo 8 litri de ulei ars si i-am spus ca nu mai avem bani sa-i dam. Cu uleiul asta am ajuns pana la soacra-mea in poarta unde becul s-a aprins definitiv. Acolo am lipit baia de ulei cu cositor si cu Poxilina si lipitura a ramas definitiva pentru ca nu a mai curs nimic niciodata. In aceeasi noapte am ajuns la Bucuresti.
Pana aici, toate bune si sunt convins ca te intrebi de ce nu ti-as recomanda sa faci Strategica.
Pai de acum urmeaza justificarea.
In 2010, un bun prieten de-al meu se hotaraste sa faca Strategica pe motor de enduro. Noi mergem impreuna la munte asa ca stia destul de in amanunt despre iesirea mea cu duba in Latoritei dar s-a gandit ca, daca am razbit eu cu duba, el cu motor de enduro nu o sa aibe nici o problema. Zis si facut, ia track-urile si punctele GPS de la mine si impreuna cu inca 3 prieteni, toti cu motoare de acelasi gen si toti foarte experimentati atat in moto cat si in outdoor, pleaca spre Valea Macesului. Au gasit Strategica umeda, dupa ploaie si au parcurs primii 4 km in 8 ore. Au campat dupa ce au parcurs cam 1/3 din tot traseul si a 2-a zi dimineata s-au dat jos pe prima bifurcatie, la vale, catre Ciungetu. Din descrierea lor despre Strategica aflu niste chestii care m-au intrigat, cum ca au intalnit un Jeep abandonat intr-o ravena, ca au trecut prin curtile oamenilor, ca au intalnit un izvor betonat si amenajat si totul culminand cu o pensiune in creasta.
Amuzat fiind de aventura lor pe doua roti, intrigat fiind de aparitiile imobiliare improprii de pe creasta si convins fiind ca patru roti sunt mai bune decat doua, in scurt timp organizez o iesire 4x4 pentru lamurirea tuturor aspectelor, improspatarea memoriilor si updatarea cunostintelor despre Strategica.
Cum mi-am planificat sa campam in creasta in zona varfului Fratosteanu Mare, m-am gandit ca avem suficient timp sa traversam si Capatanii si sa mai vad si alte zone pe care nu le-am vazut. Traseul a fost cam asa: am urcat din Vaideeni, Vf. lui Roman, Vf. Ursu, valea Izvoru Mare, valea Repedea, Ciungetu, Valea Macesului si Strategica, coborare pe Transalpina spre Ranca si DN pana acasa. Tot traseul a fost o ceata de nu vedeai la 50 m. Pe Strategica, tristete maxima, s-a terminat cu salbaticia, au aparut gardurile, au inceput defrisarile, au aparut gospodarii, au aparut pensiuni, izvoare betonate, bancute si asezari de cult si toate culminand cu pavarea cu piatra pe distante destul de mari. In zona Coasta Benghii a aparut o partie de ski si mai trebuie sa-ti spun ca se termina in Transalpina asfaltata.
Cred ca am cam exagerat cu detalierea argumentatiei cum ca nu ti-as recomanda Strategica pe jos. Daca ma gandesc bine, cred ca bicicleta este mai recomandata.
Despre Penteleu nu stiu nimic si nici nu l-am inclus in turele viitoare dar sunt receptiv la orice ti se pare interesant.
La Moara Dracilor nu am fost, dar intentionez sa cobor in tura din Parang de anul asta.
Lacurile Galbenu si Petrimanu cat si valea Latoritei le-am facut acum 15 ani si am amintiri foarte placute. Le-am revazut fugitiv si mai recent dar, precum merg toate inspre degradare, imaginile mai recente nu se ridica inaltimea amintirilor initiale. Poate ca neavand termen de comparatie, valea Latoritei iti poate parea frumoasa si tind sa cred ca nu ai nimic de pierdut daca o vizitezi. Numai sa nu faci eforturi deosebite doar pentru Latorita. Combin-o si cu altceva din zona cum ar fi rezervatia de deditel pufos si stancariile Melcii Doabrei din Depresiunea Doabrei de langa Brezoi sau rezervatia Padurea Calinesti - Brezoi din aceeasi zona.
Vezi ca ti-am atasat punctele si track-urile din Muntii Latoritei, dar ca sa le vezi trebuie sa ai deja instalat Google Earth pe calculator. Sper sa-ti fie de folos.
Ii multumim domnului Van si pe aceasta cale si intrebam citet: mai vine cineva? Pe mine ma trage ata sa ma duc. Deci?
Ne-am trezit cand a rasarit soarele ca sa avem toata ziua inainte. Urcarea a fost exact asa cum ne-a spus mosul, mai precis, nu vedeam drumul de botul masinii, vedeam numai cerul si ne uitam prin geamurile laterale ca sa nu cadem de pe drum. Roua de dimineata ne-a facut viata si mai grea si nu o data a trebuit sa dau cu spatele cate 200m ca sa pot sa-mi iau avant sa pot urca. Duba avea garda la sol destul de mica dar avea avantajul tractiunii spate ceea ce ne-a salvat de nenumarate ori. Urcarea este exagerat de lunga, mai precis, cam o treime din Strategica este numai urcare continua. Lucrurile s-au mai imblanzit cand soarele a evaporat roua si drumul a devenit ceva mai orizontal.
Salbaticie pura, peisaje superbe, tufe in mijlocul drumului, salase parasite, fanete in care drumul se pierdea prin iarba si a trebuit sa mergem pe jos ca sa vedem pe unde iese din poiana, noroaie in padure unde am carat pietre si am facut pod de crengi ca sa putem trece, copaci cazuti peste drum pe care a trebuit sa-i taiem cu toporul si o vreme frumoasa cu cer senin si vizibilitate pana in Insula Serpilor.
Duba s-a comportat admirabil si dupa ce am iesit in golul alpin, ni s-a parut ca totul a devenit foarte usor, asa ca ne-am hotarat sa ridicam putin stacheta si sa urcam pana pe Fratosteanu Mare. Avand tractiune spate, am ramas blocati intr-un caus de iarba, nu mai mare decat un castron de bucatarie si oricat ne-am straduit nu am reusit sa o scoatem de acolo pentru ca noi eram doi, eu conduceam si prietenul meu impingea iar forta nu era destula. Atunci a aparut de nicaieri un cioban care era la fel de mirat ca si noi de prezenta. A impins putin si am iesit de acolo foarte usor.
Ne-am hotarat sa nu ne mai prostim si sa-i dam bataie ca mai aveam mult de mers. Ni se terminase si apa si am birjarit-o putin mai tare cu ochii dupa vreun izvor. Intr-un final am gasit un izvor si ne-am dat jos din masina ca sa bem apa. Cu genunchii pe pamant si sprijinit in palme, rasufland dupa cateva guri de apa rece ma uit lung si plin de admiratie la masina, cand, ce sa vezi: curgea ceva de dedesubt. Alerg, ma trantesc sub masina, pipai - ulei; sparsesem baia. Strig la Gigantu' (prietenul meu) care admira peisajul, bag un bat in gaura ca sa diminuez debitul, urcam in masina si da-i tare frate ca nu mai aveam nimic de pierdut. Intr-un kilometru de la constatare vad doua Dacii si niste culegatori de afine. Strig la ei ca apucatul ca sa-mi raspunda repede daca au sa-mi dea niste ulei de orice fel si imi da unul un litru de ulei (oamenii prevazatori, si-au luat la ei de rezerva). Alerg mai departe si la intersectia cu Transalpina, gasesc pe marginea drumului un cioban care statea tolanit. Pe vremea aceea Transalpina avea in mijlocul drumului bolovani mari cat un om ghemuit, bolovani cazuti din munte, pe care trebuia sa te dai jos ca sa-i rostogolesti la marginea drumului sa poti trece. Strig la el sa-mi spuna pe unde ajung mai repede in civilizatie, undeva unde sa poata ajunge un Jeep ca sa ma tracteze. Cat se pierde el in explicatii si in a cere informatii suplimentare despre ce si cum s-a intamplat, a inceput sa se aprinda becul de presiune de ulei.
FUCK. Torn litrul de ulei capatat in Coasta Benghii si demarez in proba speciala catre Petrosani pentru ca ciobanul era de parere ca parca nu erau asa de multi bolovani pe drum, cum erau daca as fi mers catre Ranca. Nu exagerez cand iti spun ca un grup de motociclisti cu motociclete de enduro nu au reusit sa ne depaseasca, cu toate ca aveau tot interesul ca sa nu mai inghita praf de la noi. Cu acel litru de ulei turnat si cu ce mai era in baie, am reusit sa ajungem in Petrosani unde, de toti banii, am cumparat vreo 6 litri de ulei din cel mai ieftin. Cat am stat la benzinarie am pus sub masina un pet de 5 l taiat ca o tava, ca sa recuperam uleiul care curgea necontenit. Am facut din nou plinul de ulei si am plecat in a doua proba speciala, pe Valea Jiului catre Severin, unde stau socrii mei si unde as fi putut sa lipesc baia de ulei ca sa ne tina pana la Bucuresti. Nu ne-a ajuns uleiul si am oprit la un garaj pe care scria SCHIMB ULEI. I-am luat omului acela un bidon de vreo 8 litri de ulei ars si i-am spus ca nu mai avem bani sa-i dam. Cu uleiul asta am ajuns pana la soacra-mea in poarta unde becul s-a aprins definitiv. Acolo am lipit baia de ulei cu cositor si cu Poxilina si lipitura a ramas definitiva pentru ca nu a mai curs nimic niciodata. In aceeasi noapte am ajuns la Bucuresti.
Pana aici, toate bune si sunt convins ca te intrebi de ce nu ti-as recomanda sa faci Strategica.
Pai de acum urmeaza justificarea.
In 2010, un bun prieten de-al meu se hotaraste sa faca Strategica pe motor de enduro. Noi mergem impreuna la munte asa ca stia destul de in amanunt despre iesirea mea cu duba in Latoritei dar s-a gandit ca, daca am razbit eu cu duba, el cu motor de enduro nu o sa aibe nici o problema. Zis si facut, ia track-urile si punctele GPS de la mine si impreuna cu inca 3 prieteni, toti cu motoare de acelasi gen si toti foarte experimentati atat in moto cat si in outdoor, pleaca spre Valea Macesului. Au gasit Strategica umeda, dupa ploaie si au parcurs primii 4 km in 8 ore. Au campat dupa ce au parcurs cam 1/3 din tot traseul si a 2-a zi dimineata s-au dat jos pe prima bifurcatie, la vale, catre Ciungetu. Din descrierea lor despre Strategica aflu niste chestii care m-au intrigat, cum ca au intalnit un Jeep abandonat intr-o ravena, ca au trecut prin curtile oamenilor, ca au intalnit un izvor betonat si amenajat si totul culminand cu o pensiune in creasta.
Amuzat fiind de aventura lor pe doua roti, intrigat fiind de aparitiile imobiliare improprii de pe creasta si convins fiind ca patru roti sunt mai bune decat doua, in scurt timp organizez o iesire 4x4 pentru lamurirea tuturor aspectelor, improspatarea memoriilor si updatarea cunostintelor despre Strategica.
Cum mi-am planificat sa campam in creasta in zona varfului Fratosteanu Mare, m-am gandit ca avem suficient timp sa traversam si Capatanii si sa mai vad si alte zone pe care nu le-am vazut. Traseul a fost cam asa: am urcat din Vaideeni, Vf. lui Roman, Vf. Ursu, valea Izvoru Mare, valea Repedea, Ciungetu, Valea Macesului si Strategica, coborare pe Transalpina spre Ranca si DN pana acasa. Tot traseul a fost o ceata de nu vedeai la 50 m. Pe Strategica, tristete maxima, s-a terminat cu salbaticia, au aparut gardurile, au inceput defrisarile, au aparut gospodarii, au aparut pensiuni, izvoare betonate, bancute si asezari de cult si toate culminand cu pavarea cu piatra pe distante destul de mari. In zona Coasta Benghii a aparut o partie de ski si mai trebuie sa-ti spun ca se termina in Transalpina asfaltata.
Cred ca am cam exagerat cu detalierea argumentatiei cum ca nu ti-as recomanda Strategica pe jos. Daca ma gandesc bine, cred ca bicicleta este mai recomandata.
Despre Penteleu nu stiu nimic si nici nu l-am inclus in turele viitoare dar sunt receptiv la orice ti se pare interesant.
La Moara Dracilor nu am fost, dar intentionez sa cobor in tura din Parang de anul asta.
Lacurile Galbenu si Petrimanu cat si valea Latoritei le-am facut acum 15 ani si am amintiri foarte placute. Le-am revazut fugitiv si mai recent dar, precum merg toate inspre degradare, imaginile mai recente nu se ridica inaltimea amintirilor initiale. Poate ca neavand termen de comparatie, valea Latoritei iti poate parea frumoasa si tind sa cred ca nu ai nimic de pierdut daca o vizitezi. Numai sa nu faci eforturi deosebite doar pentru Latorita. Combin-o si cu altceva din zona cum ar fi rezervatia de deditel pufos si stancariile Melcii Doabrei din Depresiunea Doabrei de langa Brezoi sau rezervatia Padurea Calinesti - Brezoi din aceeasi zona.
Vezi ca ti-am atasat punctele si track-urile din Muntii Latoritei, dar ca sa le vezi trebuie sa ai deja instalat Google Earth pe calculator. Sper sa-ti fie de folos.
Ii multumim domnului Van si pe aceasta cale si intrebam citet: mai vine cineva? Pe mine ma trage ata sa ma duc. Deci?
