Întrebare: e corect să
plătească toți pentru un proiect
folositor doar unora? Prin ”toți” mă
refer la cetățenii unui stat, iar prin ”unora” mă refer la acei cetățeni care
vor avea un beneficiu de pe urma proiectului. Aparent, mă refer doar la
interesanta aventură arhitectonică numită ”Catedrala Mântuirii Neamului” (CMN),
ce se clădește în București, pe dealul Spirii (mă, rog, pe ce-a mai rămas din el).
În fapt, mă refer la chestiunea mult mai amplă a proiectelor așa-zis
”naționale”.
A nu se confunda termenul
de ”proiect național” cu cel de ”megaproiect”; spre exemplu, canalul Dunăre –
Marea Neagră este atât proiect național, cât și megaproiect, în schimb, Burj
Khalifa din Dubai este doar megaproiect, nu și proiect național. Diferența e că
un proiect național se face din banii unui stat și aparține statului, pe când
un megaproiect se face din banii oricui și aparține cui plătește.
Bun; acum, ce statut are
viitoarea catedrală? Va fi ea proprietatea statului român? Nu, va fi
proprietatea unei instituții particulare (BOR), care o va administra după bunul
ei plac și nu va da socoteală nimănui. Pe de altă parte, însă, această
”persoană privată” (BOR) va permite oricui accesul în proprietatea sa (CMN),
fără a-l restricționa în vreun fel și fără a percepe taxă de intrare.
Deci mingea e undeva la mijloc.
BOR ia banii statului pentru a-și face propriul gheșeft (catedrala), dar la fel
face și un muzeu (Brukenthalul din Sibiu, să zicem). Muzeul îmi ia taxa de intrare,
iar catedrala, nu (avantaj catedrală); muzeul e proprietate de stat, iar catedrala,
nu (avantaj muzeu).
Și mai interesantă este
problema utilității. Pentru mine, ca ateu, muzeele sunt utile, dar plătesc de
două ori pentru existența lor (o dată indirect, prin partea de impozit care
merge la Ministerul Cultelor și Culturii, și o dată direct, prin taxa de
intrare), iar lăcașele de cult nu sunt utile, dar plătesc pentru ele o singură
dată (prin impozit). Pentru mătușă-mea situația este exact pe dos: ei nu-i
trebuie muzee, îi trebuie biserici. Deci, dacă nu e corect ca eu să plătesc
pentru CMN, nici nu e corect ca ea să plătească pentru MȚR sau Brukenthal.
Corect?
Mai e și problema
națională. Să zicem că un astfel de proiect este un fel de șpagă dată de BOR
lui Dumnezeu; în schimbul ”atenției”, bunul Dumnezeu va ”mântui” poporul român,
și așa BOR își justifică jobul, ca intermediar între români și divinitate. Bun,
dar pentru CMN plătesc (indirect) toți cetățenii României, dintre care o parte nu
sunt români, o altă parte nu sunt credincioși, iar o altă parte nu sunt
ortodocși. Dacă scopul catedralei este ”mântuirea neamului”, este oare corect
ca pentru acest scop să plătească ungurii, ateii și penticostalii?!
Această întrebare, deși
validă (ca problematică), poate fi demontată cu o alta: CMN nu este singurul
”simbol național”, că doar mai sunt naționala de fotbal, armata, ICR-ul... mă
rog, multe. Și nici una dintre aceste instituții ”simbolice” nu-i reprezintă pe
toți cetățenii țării, nici măcar pe toți membrii ”națiunii”. Amicul Cristake,
de exemplu, este român fanatic din Reghin (deci antimaghiar cât cuprinde), dar
total nemicrobist, pe el îl doare-n cot de naționala de fotbal a României (și a
oricui, de altfel). Un vecin de-al meu de la scara 1 e și ăla foarte român, dar
martor al lui Iehova, așa că prin natura credinței lui refuză ideea de
”armată”, fie ea română sau groelandeză. Mătușă-mea e și ea româncă fioroasă,
maghiarofobă, germanofobă, antisemită și tot ce vreți, dar face spume la gură
când aude de promovarea culturii românești contemporane. Cu toate astea, acești
oameni plătesc, indirect, pentru simboluri care nu-i reprezintă absolut deloc,
întocmai cum și eu plătesc, la fel de indirect, pentru catedrala care nu mă va
reprezenta.
Dacă toate acestea vi se
par prea îmbârligate, iată o întrebare simplă: sunteți de acord ca o parte din
impozitele voastre să intre în buzunarele Federației Române de Yachting?
Pentru că asta se
întâmplă.
