sâmbătă, 5 februarie 2011

Teza lui Fibră


Redau mai jos, fara nici un fel de prelucrare, continutul tezei lui Fibra din Brasov. Mentionez ca intre timp au trecut circa 20 de ani. Astept parerile voastre.

Lucrare scrisă la literatura română pe trim. I

Floare albastră – de M. Eminescu – comentariu literar

Mihai Eminescu, cel mai de seamă reprezentant al romantismului la noi, abordează în poeziile sale o serie foarte variată de teme și procedee stilistice.

„Floarea albastra”, adică de fapt simbolul acesteia este preluat de la Novalis, un mare poet de origine germană, numai că termenul acesta are o cu totul altă semnificație în poezia lui Eminescu. Aceasta reprezintă aici simbolul iubirii pierdute.

Această poezie se structurează pe două idei: ideea cunoașterii infinite, absolute, prezentă în primele trei strofe, și cea a cunoașterii terestre, prezentă în celelalte strofe ale poeziei.

„Floare albastră” are de fapt 14 strofe. Trei bucăți îl reprezintă pe poet, iar diferența până la 14, deci 14-3=11, reprezintă monologul interior liric al fetei.

Deci, după cum reiese de mai sus, în primele trei strofe este creionat portretul spiritual al poetului. Acesta este preocupat de cosmologie, adică de cer, de nori, și mai ales de stele, dar și de istorie și cultură („piramidele-nvechite”). Deci, remarcăm aici setea acestuia de cunoaștere.

Găsim aici simbolul geniului, al eternității („piramidele-nvechite”), dar și al morții („marea-ntunecată”).

Această „mare-ntunecată” are menirea de a provoca spaimă cititorului și parcă mă cuprinde un fior când citesc aceste versuri.

Este reliefat apoi portretul fizic al fetei, care, de fapt, este un personaj feminin în această poezie. În acest sens, autorul spune că fata avea fața „roșie ca mărul”. Această fată avea și păr: el era ca „de aur”; într-atât de frumos era.

În aceste versuri, putem observa cu ușurință faptul că poetul folosește absolut toate verbele la viitor. Acest fapt ne duce la concluzia că autorul trăiește doar în imaginație această scenă.

Dar tocmai am uitat să scriu câteva cuvinte despre strofele 2 și 3. Acestea cuprind o adevărată chemare la dragoste, la iubire. Marele nostru poet este foarte sensibil la așa ceva.

Autorul folosește o serie de metafore și epitete, care, împletite cu o extraordinar de mare măiestrie creează o imagine vizuală de o mare plasticitate, imagine care parcă bântuie prin fața ochilor noștri.

Poetul revine apoi la folosirea timpului prezent. Înaintea ultimei strofe există un rând de puncte care simbolizează, poate, moartea dragostei, fie prin dispariția iubitei, fie datorită uitării.

De aceea, ultima strofă este plină de nostalgie, de regret pentru iubirea pierdută.

În încheiere afirm că această poezie este scrisă în stil romantic. Marele nostru poet împletește imaginile cu o rară maiestrie, creîndu-ne un vast tablou al lumii înconjurătoare, atât a ceea ce există în ceruri, cât și pe plan terestru.

Această poezie poartă în ea o antiteză.

- comentariul pe care l-ai realizat în asemenea termeni dezvăluie o condamnabilă lipsă de respect față de valorile culturii noastre și mai ales față de cel mai mare poet al românilor. Totodată poate fi considerat ca un semn al lipsei de bun-simț elementar față de profesor. Și cine nu respectă pe nimeni și nimic, nu se respectă pe sine însuși.

2 (doi), semnat: indescifrabil

8 comentarii:

Razvan T. spunea...

Ma regasesc cu totul aici. Parca eu am scris comentariul asta. Deci nu sint singur pe lumea asta.

Mihai Buzea spunea...

@ razvan t: pai cred si eu ca te regasesti, ca doar cu Fibra ai supt bere dupa bere in Toronto. Deci nu esti singur pe lumea asta. Deci nu sunteti singuri pe lumea asta: mai e si Puka, alt literat. Care nu bea bere in Toronto, ce e drept, ci oriunde pe lumea asta. Oriunde e bere!

Purnur spunea...

Cum asa, chiar a luat doi la teza asta?

Mihai Buzea spunea...

@ purnur: doi precis!

:))

laurr29 spunea...

Baieti, treaba e naspa.Sotia mea, care este prof de limba si leteratura romana( a se observa glumitza) zice ca mai mult de 4, in 2011 nu i-ar da.La liceu , nici macar azi nu poti scrie urmatoarele:

-"Este reliefat apoi portretul fizic al fetei, care, de fapt, este un personaj feminin în această poezie."(beh, o fata fiind personaj masculin,abia astazi putem vedea...dar costa;acum 20 de ani, nici vorba)

-"Această fată avea și păr:.."(unde?-iata ca unii iti inteleg insinuarea si-ti dau DOI)

-"Marele nostru poet este foarte sensibil la așa ceva" (asa ceva?)

-"de o mare plasticitate, imagine care parcă bântuie prin fața ochilor noștri"( ceva Poltergeisti,miscari ciudate..?)

Deci la severitatea de atunci ti-ai luat-o pe bun-merit.Acu', n-o mai fa pe-a victima...Desi ai fi geniu la BAC-ul 2011.Toti care am terminat pe timpul lui Ceasca suntem mici genii fata de generatia ETNO-(botanik).Asta e..

Mihai Buzea spunea...

@ laurr29: fibra nu se vaicareste, ci rade cu gura pana la urechi cand isi aminteste de teza aia (mare minune ca documentul a fost salvat! de catre colegii de clasa, nu de el...).

daca as fi putut scrie si eu o teza la fel de haioasa, la matematica, as fi scris-o. dar nu ma ducea mintea la mate, cum nu ma duce nici acum.

sunt convins ca fibra ar fi fost, in romania, un foarte bun ziarist de umor. ca prof de romana, ar fi fost o catastrofa, de acord!

oricum, n-a ajuns nici prof, nici ziarist, si nici in romania; e investitor in canada. nu s-a descurcat tocmai rau, zic eu. cine stie, daca facea o teza buna si lua 10, ar fi ramas in tara si avea si el o leafa simbolica ca a mea!

:))

Anonim spunea...

Teza asta nu-i nimic pe langa o compunere la franceza a lui Fibra, pe care am gasit-o demult intr-un dulap printre hartii. Ti-o trimit daca oi gasi-o vreodata. Sunt frate-sau.

Mihai Buzea spunea...

@ anonim: bre, fratele lui Fibra care esti tu frate, daca gasesti compunerea, pune-o bine, ca sunt in stare s-o cumpar! bine, si tu esti in stare s-o bagi la licitatie, dar asta-i altceva: fiecare cu ideea lui de afaceri!