joi, 20 noiembrie 2008

Atelier Neagu Djuvara (2)

Sunt consternat! Sunt perplexat! Sunt confuzat pana peste poate! Bre, eu nu zic ca teoria profesorului e usor de inteles, da’ nici in halul asta! Din feed-back-ul de la voi am realizat cu stupoare ca n-ati inteles ce vrea sa spuna omul, si e pacat, bre, ca spune bine, chiar de exceptie. Numa’ ca una zice el, basca intelegi voi!

Reiau pe scurt, cu o comparatie pe care-am clocit-o azi noapte, ca si-asa n-am putut sa dorm de propriul meu sforait: un om face parte dintr-un popor (sau “o limba” cum zice Djuvara), asa cum o celula face parte dintr-un tesut; un popor face parte dintr-o cultura, asa cum un tesut face parte dintr-un organ; o cultura face parte dintr-o civilizatie, asa cum un organ face parte dintr-un corp omenesc. Ca si un corp omenesc, o civilizatie se naste, traieste si moare, iar durata medie de viata este definita (adica nici o civilizatie nu este nemuritoare, cu atat mai putin o cultura, un popor sau un om).

S-nteles pan-aici? Bun, continuam: luam un om, preferabil cu mustata, si vedem ce-i cu el: face parte din poporul roman, din cultura est-europeana, din civilizatia occidentala. Ce-i asa mare inginerie?

Ce e “civilizatia occidentala”? Pai e civilizatia care s-a nascut in jumatatea de vest a Europei, acum 1700 de ani, si care a cuprins acum intreaga lume, cu trei exceptii: civilizatiile chineza si indiana, pe care le cuprinde acum, in timpul vietii noastre, si civilizatia islamica, pe care n-o va cuprinde in acest timp (motivele sunt prea complicate pentru un blog).

Care au fost varstele civilizatiei noastre? Aceleasi ca varstele unui om: intre anii 300 si 1300 si-a trait copilaria (“epoca eroica”, cum zice profesorul), timp in care s-a tinut de bataie si de povesti (exact ca un copil), intre 1300 si 1520 si-a trait adolescenta (“epoca de inflorire”), timp in care s-a tinut de incercari, explorari, experiente in toate directiile (nu comentez ce “experiente” ati incercat voi in adolescenta, eu nu m-am tinut de asa ceva!), intre 1520 si 1991 si-a trait tineretea (“epoca regatelor combatante”), timp in care s-a tinut de cariera, luptandu-se cu toti cei care doreau acelasi scaun de director, iar din 1991 isi traieste maturitatea ("epoca imperiala"), timp in care ii prigoneste pe toti cei care tanjesc la scaunul ala de sef.

Nu stiu, bre, da’ mie nu mi se pare greu de inteles. Buninteles ca partea cea mai interesanta am sarit-o (“razboiul de 77 de ani”, zice profesorul), adica momentul in care ultimii cinci carieristi ramasi in lupta (pentru scaunul de director) s-au luat la bataia finala, din care-a iesit invingator unul singur in 1991, ce s-a si catarat in scaun si de-atunci se pisa pe toti. Ca razboiul asta de 77 de ani e facut din trei parti (primul mondial plus al doilea plus al rece), nu va mai zic, ca stiu ca v-ati prins deja: pai ce facem aicia, domnule?!

In incheiere, ceva si despre “noi, romanii”: civilizatia in care ne-am nascut noi ca popor (cea bizantina) a murit, iar in asta de acum ne-am bagat cam tarzior, da' bine ca ne-am bagat si-atunci. Reiau intrebarea de data trecuta: ungurii in care civilizatie s-au nascut? Si cand au intrat in cea occidentala? Dar tiganii? Sau astia nici n-au intrat... ?!

7 comentarii:

cristi spunea...

doua degete ridicate sus-sus
Dom' profu,eu am inteles tot,mai putin care-s aia 5 carieristi intrati in batalia finala(mai precis ultimii 2).Si, ma scuzati pt neobrazare,care-i ala castigator care se pisa peste ceilalti? Ca din cate stiu eu,USD ia boambe in gura cam peste tot.,de aia intra la apa.
b)cand mai ai chef de participat la ateliere istorico-filozofice, ti-l recomand ca si conferentiar pe Barosache.Este mai cool decat maestrul Djuvara si ca si ascultare si ca si relatare.

Mihai Buzea spunea...

@ cristi: elev Panzaru, ne vedem la toamna, la Septembriada!
a mic:
- ultimii 5, intrati in 1914: Imperiul Britanic, Imperiul Rusesc, Imperiul German, Imperiul Japonez, Statele Unite ale Americii.
- ultimii doi, intrati in 1945: URSS si SUA
- castigator in 1991: SUA, pisaciosul.
- nu ia bombe-n gura de nicaieri. Bombe sunt alea de la Belgrad, in 1999, sau de la Bagdad (primul si al doilea razboi din golf).
be mic:
- Barosache e pus pe rele. S-a apucat el insusi de istoria contemporana, pe motiv ca i s-a luat de "aberatiile" mele. Hm. Amicii astia...

Mihai Buzea spunea...

@ all: doamnelor, domnisoara, domnilor si dragi prieteni (ca doar nu v-oti crede si voi "domni"! Ar fi prea din cale-afara...), da' cum de nu ma-ntreaba nimeni ce e cu poza de la acest post? Si ce-oi fi vrut sa zic cu ea, dac-am vrut sa zic ceva?

Unknown spunea...

Nah, tati, ca avem d-astea : http://en.wikipedia.org/wiki/Gabrielle_d%27Estr%C3%A9es

noi sa traim, da ?

Mihai Buzea spunea...

@ morwed: domnul meu, sunt convins ca nu scriu pentru moroni si ca sunteti oameni iuti pe taste! Dar nu asta era ideea: n-am intrebat cine e doamna sau cine a pictat-o. Intrebarea era, reiau: ce am vrut sa spun cu aceasta poza anume la acest post anume?

Ergo?

autorul spunea...

nu inteleeeeg...

ce legatura exista intre poza cu doua fete care se dezmiarda si monstrul djuvara?
sau imaginatia autorului, forjata la maxim de un subiect asa pasionant a luat-o asa..mai prin subconstient ca sa nu zic prin creci?

Mihai Buzea spunea...

@ raluca florea: frumoasa doamna, legatura nu este intre fete dezmierdaretze si monstrul djuvara, ci intre un tablou frantuzesc si teoria lui Djuvara.
El zice asa: curios, dar artele plastice si arta militara sunt cele mai “reciproc ininteligibile” pentru oamenii din civilizatii diferite. Adica eu il pot intelege pe unul dintr-o cultura diferita, daca face parte din aceeasi civilizatie ca mine, dar nu-l mai pot intelege daca apartine nu numai altei culturi, dar si altei civilizatii. Djuvara da zeci de exemple in cartea lui, si m-am simtit provocat sa imaginez si eu un exemplu, si l-am clocit p-asta.
Tabloul e din secolul 16 si apartine “civilizatiei occidentale”. In secolul 16, noi romanii apartineam altei civilizatii, cea bizantina. Cand ei pictau tablouri, noi zugraveam icoane. Ergo, mostenirea noastra artistica e una, iar a lor e alta – asa ca noi nu putem decoda sensul acestui tablou: ca si voi, si eu vad doua gagici care-au pus-o de-o lesbieneala in baie. Nu-s ipocrit si admit ca-s foarte sexy, desi cam tepene pentru gustul meu; dar de ce sa-si traga instinctele intr-un tablou…?!
Gre-sit. Doamnele nu erau lesbi (sau, ma rog, nu asta vrea sa spuna tabloul). Una e amanta regelui, iar cealalta e sora ei de lapte (adica fusesera alaptate de aceeasi doica, chiar daca erau din clase sociale diferite). Prin gestul ei, sora Gabriellei isi exprima admiratia fata de pozitia sociala a Gabriellei, iar amanta regelui certifica privitorilor ca da, prietena ei este intr-adevar sora ei de lapte, asa ca e o femeie de viitor, cu care e bine sa te insori: pai ce, strica sa ai intrare la rege prin nevasta-ta, care se are pe bune cu muierea regelui?!
Deci noi ca fosti bizantini nu am inteles nimic din tablou, pentru ca nu avem radacini prea adanci in civilizatia occidentala, desi acum ii apartinem.
Iar tabloul e de fapt o reclama, un poster. Meserie, te halesc: sunt varza ca publicitar, ce sa mai, daca nu-s in stare sa recunosc un poster!