vineri, 29 mai 2009

Arta de a bea bere

Am primit “mustrare scrisa” (pe mess, buninteles): “Ba idiotule, tu crezi ca ma f. pe mine grija de basarabenii tai? Ce treaba are, ma, “Berile de Aur” cu problemele lu’ basarabenii astia, mai da-i in p. mea?! Baga-ti mintile in cap, fa-ma sa rad, ca d-aia intru pe blogul tau de c.!”.

Nu stiu daca am meritat pe deplin mustrarea, dar simt nevoia sa ma explic, minimal: am citit pe net ca in aprilie, la Chisinau, “revolutionarii portocalii” au reusit sa tina legatura (intre ei si cu lumea larga) prin Twitter, dupa ce securistii lui Voronin le taiasera accesul la retelele de telefonie mobila. Am fost curios cum e cu twitterul asta, asa ca am incercat sa aflu ce si cum, dar nereusind (tehnologia ma depaseste ca intotdeauna), mi-am varsat necazul pe ceea ce stiam, si anume “problemele lu’ basarabenii”.

Ergo: da, blogul se numeste Berile de Aur si ar trebui sa-si merite mai mult numele. Doar ca de o vreme (vitrega!) stau mai slabut cu berea, si de aici – drama!
In privinta artei de a bea bere, putina atentie, va rog: o bere reusita se bea alaturi de un factor de remotivare. Sa ma explic (prin “o bere” vom intelege, buninteles, “o sesiune de baut bere”!).

Ideea ca e intr-un grup uman exista totdeauna o tensiune sociala, mare sau mica: atunci cand grupul e proaspat format, tensiunea e mare; cand grupul are in urma o istorie comuna, tensiunea e mai mica, dar nu cu mult mai mica. Cauza acestei tensiuni e de natura animala, probabil, si anume imprecizia ierarhiei (nu stii exact cum sa te raportezi la cei de langa tine, daca esti mai sus sau mai jos decat ei pe scara sociala).

Factorul de remotivare e acel lucru (sau persoana) care abate atentia intregului grup de la tensiunea sus-pomenita; poate fi orice, dau cateva exemple: un meci de urmarit la televizor; cineva care canta la ghitara; un foc de tabara care trebuie intretinut (sau si mai bine, un gratar pe care se frige carnea); un joc de carti sau o partida de table (pe care s-o chibiteze toata lumea); o punga cu seminte din care mananca toti, scuipand cojile; un “povestas” deosebit, cineva care capteaza atentia intregului grup; etc (nu-mi mai vin in minte alte exemple).
Esential e ca factorul de remotivare sa nu fie berea in sine! E foarte important – daca tensiunea grupului e disipata prin bautul de bere, atunci se bea foarte repede, iar tensiunea creste, in loc sa scada (din cauza alcoolului berii, asa slaba cum e ea). Efecte: daca esti slab de intestine, ajungi pe buda cu diaree (si pe urma fuga acasa – sa nu-mi ziceti ca asta e o bere reusita!); daca esti slab de stomac, ajungi la buda si versi tot din tine (la fel); daca esti slab de creier, te imbeti si sari la scandal cu cei din jur (iti mai iei si peste cocoasa – nici asta nu e o bere tocmai reusita…).

Concluzii: incearca sa bei bere cu un grup vechi, sudat, cunoscut, cu o ierarhie cat de cat stabilita; incearca sa aveti la indemana un factor de remotivare; daca nu aveti, si singurul factor posibil e berea in sine, incearca sa bei cat mai incet, si mai ales, adu in discutie subiecte neutre (altele decat fotbalul, politica si prostia celor de fata, cu exceptia ta!).

Daca, totusi, nu-ti iese nimic, n-ai decat sa ma chemi pe mine, pe post de factor de remotivare!

6 comentarii:

steluta spunea...

factor de remotivare, huh? tocmai v-am lansat o invitatie pe blogu' cu satul din Dobrogea.. sa vedem motive atunci... si remotivari :)

lollitta spunea...

:) amintiri din tinerete: se ia un grup de prieteni si-o lada de bere. si se da intrebarea de baza (ce e cultura). rezultatul: o noapte alba plina de motivari si remotivari.
acum m-ai umplut de nostalgie...

Mihai Buzea spunea...

@ steluta: tocmai ti-am raspuns, adica de zilele trecute. chestia e ca vreau sa aduc oameni, nu sa vin de unul singur, ca eu am fost si am vazut; acum, treaba e sa vada si altii, sa intre locul in circuit, in capetele oamenilor, in atentia idiotilor din media.
ergo, asta inseamna ca anul asta o sa ratez inflorirea padurii de tei, de bujori nu mai zic; dar de ajuns ajung, in clipa cand izbutesc sa organizez un grup te sun (iau numarul de la raluca), si iti zic din timp (adica minim 10 zile).
deci tine blogul viu, ca e de treaba!

@ lollitta: ce-mi spui imi confirma o observatie mai veche, pe care ani in sir mi-am refuzat-o (adica am refuzat sa admit ca ar putea fi adevarata): asemanarea izbitoare dintre romani si rusi. nici pentru unii, nici pentru altii nu e flatanta aceasta asemanare, dar te asigur ca e adevarata: cum sa zic, e vorba de obiceiul asta (care se pierde tot mai mult in romania), de a face "mica filozofie la un pahar", fara a lua in seama trecerea timpului. la vestici am inteles ca nu exista, iar la americani nici atat. in schimb, romanii, basarabenii, ucrainienii si rusii exceleaza!
chiar daca nu se iubesc deloc intre ei...

lollitta spunea...

sa stii ca ai dreptate! esticii la betie se ocupa de filosofie. vesticii probabil ca sunt mai practici :P

autorul spunea...

mu-ha-haaaa......ce tare filozofia asta cu berea si tensiunea sociala si factorul de..ha! remotivare?

keep on beering!

Mihai Buzea spunea...

@ lollitta: vestici, ce sa mai zici! oameni si ei, saracii, d-aia nu bem cu ei, sa nu se simta prost!

@ raluca: sper ca intelegi faptul ca m-ai tinut pe uscat la muscel, da?