joi, 7 iunie 2012
Ciprian Teodorescu
Este deloc important cine este Ciprian Teodorescu (parcă vă și aud: ”Cine p. mea e Teodorescu ăsta?!”), ci ce-a făcut acest domn. Și ce face acum.
Bref, în volburoasa-i tinerețe, Ciprian Teodorescu s-a dus de unul singur în Kașkar, masivul ăla din estul Turciei, de lângă Marea Neagră, ăla cu care v-am tot pisat eu la cap (”Hai, bă, să facem o expediție în Kașkar!”) și-n care nu numai că n-am ajuns, dar nici nu vom ajunge în vreun viitor previzibil. Ei bine, el s-a dus. Și, fie-mi cu iertare, nici prea mulți bani n-avea, să zicem că asta era problema noastră, dar nu era și a lui!
Mă rog, despre Kașkar o să ne povestească personal, la timpul potrivit.
Be mic: în timpul liber, Ciprian face voluntariat la un ONG căruia-i zice Viitorplus. Bine, informația asta nu vă face mai deștepți, dar dacă vă zic că ăștia sunt tipii îmbrăcați în alb care ne-au dat apă pe traseu, la semi-ul de duminică... e?
Păi, fără apa lor, nu crăpam? Nu plesnea benga-n noi? Ei, vedeți?
Acuma să trecem la subiect: știe cineva cum funcționează trebușoara asta? Cum devine chestia cu ONG-ul? Înțeleg că e ceva care nu face profit și se bazează pe voluntari: dar cum îi adună, cum îi convinge să muncească fără plată, cum procedează totuși șefimea oengistă să trăiască fără salariu și să mai și organizeze chestii... bată-mă Marx să mă bată, da' nu pricep în ruptul capului!
Pentru că și singur dac-ai fi și te-ai ține de voluntariat, tot ar fi foarte greu și tot ar trebui să ai bani de undeva, măcar pentru mâncare dacă nu pentur altceva; dacă mai faci și acțiuni, împăduriri de pildă, iar îți trebuie bani. Iar dacă ai de ținut un sediu, de plătit niște facturi, de cumpărat un domeniu pe care să-ți faci site-ul, plus alte un milion de lucruri... cum te descurci, în cazul ăsta?
Aici este un chițibuș care îmi scapă totalmente.
Dar dacă tot pornirăm discuția despre Ciprian și voluntariatul lui, ce-ar fi să ne facem și noi un ONG de-ăsta? Păi numai dacă bem cu 50% mai puțină bere și tot ne rămân bani pentru toate cheltuielile! Deci asta e rezolvată, să zicem.
Rămâne, însă, o întrebare fără răspuns: cu ce se ocupă ONG-ul ”Turturel”? E, aici să vă văd! Că, mersi, dacă ai un ONG care se cheamă ”Tomiță”, e clar că te ocupi de projarea câinilor vagabonzi și-a pisicilor maidaneze. Dar dacă ești ”Turturel”?! Ce naiba ai putea să faci, ca să fii credibil?
Am o idee: ne vom ocupa de aclimatizarea păsării-liră în România. Avantaje multiple, succes garantat, ne așteaptă celebritatea, domnilor!
Dar trebuie să fim discreți, să nu ajungă o astfel de excepțională idee la urechile dușmanilor, heya?
Etichete:
ciprian teodorescu,
heya,
Kașkar,
maidanezi,
marea neagră,
ONG,
semi-maraton,
teodorescu,
Tomiță,
Turcia,
turturel,
viitorplus
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
mici avantaje as putea spune ca am avut:am intrat intr-un program cu "ulienele alea"(asa le ziceau taranii din Dobrogea la eoliene,unde am fost)dar nu am mai postat pentru ca nu am voie.politica firmei.asta e.desigur,m-au platit.in rest,io lucrez ca si consultant de asigurari,dar sunt printre putinii voluntari de acolo care mai au si un servici,cat de cat,amarat,acolo sha.cat despre kackar si Tian-Shan,s-a vorbit atat de mult incat am fost facut si "albie de porci",la un moment dat.m-am gandit sa dedic timpul asa zis liber,voluntariatului,si sa-i las in pace pe cei care ma ataca,neraspunzandu-le.prefer sa fac ceva concret.aaa,era sa uit:vezi ce faci cu berile de aur,ca iar vine iarna si- o sa bem tuicile de argint!!!
@ ciprian teodorescu: inteleg, deci, ca nici oengismul nu e "pur si dur", are si el micile lui momente pecuniare, ca de exemplu asta cu "ulienele". daca pricep corect, prin Viitorplus a aparut oprtunitatea de a lucra in Dobrogea, la eoliene (ceea ce mi-ar placea si mie, en passent fie spus), iar din treaba asta i-a iesit si ONG-ului ceva, o sponsorizare, un parteneriat, ceva. Inteleg bine?
Pe partea cu voluntariatul de la maratoane, aici nu am probleme de intelegere: am fost si eu la plantat de copaci, cu aia de la MaiMultVerde, si stiu cum e. Chiar ma gandesc, in vreun an cand oi fi inapt pentru alergare (nu stii niciodata ce te poate paste!), sa fiu voluntar si sa-i dau lui Danel o sticluta de vodca in loc de apa, sa-i toarne foc in vine. Sa-l vezi dup-aia cum haleste marocani pe paine!
Culmea coincidentei: si eu am lucrat in asigurari, mai intai "viata" la Aviva, pe urma "bunuri" la Omniasig. Cinci ani din viata mi-au mancat asigurarile; nu m-am imbogatit, asa ca m-am lasat. Nu stiu de ce aveam eu ideea asta fixa, cum ca daca faci ceva ce nu te pasioneaza, trebuie neaparat sa te imbogatesti, altfel "nu se merita"! Dobitoc.
Cu berile de aur, nicio grija, le bem cat de curand. Din moment ce luna asta (iunie) e compromisa pentru mers pe munte, poate fi folosita pentru mici agape la bere, unde venim cu hartile, ca sa facem si o treaba concreta, nu asa, doar ne distrugem ficatii de amorul artei ("Diavolul exista. Ficatul este diavolul!").
Apropo si de aceasta ultima chestie, si aici inchei: sa nu te stresezi cumva (oricum n-o faceai, banuiesc) din cauza ca eu sunt ateu. Suntem doar doi atei declarati in gasca, restul sunt fie "panteisti" (ha, ha!), fie ortodocsi practicanti, fie stalinisti irecuperabili.
Dupa cum vezi, a tunat si ne-a adunat. Hai ca-n iunie asta ne si vedem, in sfarsit.
Apropo: vreo harta a Turciei mai ai? Ca ori de cate ori deschid subiectul asta, oamenii ma intreaba, ritualic: "Unde, ma?!"
Trimiteți un comentariu