Toscana 2015: azi, Monteriggioni

S-o luam cu inceputul: ce este Monteriggioni? Pai, ce sa fie, e-o cetatuie intr-un varf de deal, unde timp de 500 de ani n-a locuit nimeni. Pai, si-acum locuieste?, ma veti intreba.

Da, locuiesc 100 de locuitori, mari si lati, al caror singur business e sa stoarca bani de la turisti, prin diferite smecherii (Vrei sa te urci pe zid, sa te uiti ca prostul? Marci doi euro de caciula! Vrei sa stai la terasa, sa te-ndopi cu bere? Pret special, ca in Toscana nu facem bere, trebuie s-o aducem din import! Vrei sa bei vin? Iti dam, dar tot la pret special, ca aici suntem in patria vinului de Chianti, da, numai ca uite in ce carafa simpatica ti-l aducem la masa! Vrei pizza? N-avem! Dar te putem servi cu niste fructe de mare, tot la pret special, ca, nu-i asa, aici suntem in varf de deal, de unde mare?! In plus, la orice cazare si mancare, mai adaugi dumneata trei sau patru euro, pe post de taxa de statiune! Pai credeai ca noi am renovat cetatea asta gratis?). Este adevarat ca ai voie sa faci poze dupa placul inimii, pentru asta nu-ti cere nimeni bani. Numai ca cetatea e cam cat un teren de fotbal, cate poze poti, naibii, sa faci? Ma rog, dai cu camera incoace si-ncolo, ca toti bezmeticii, c-asa e de cand nu mai trebuie sa facem poze pe film, ca acum 20 de ani! Atunci eram mai zgarciti cu fotografiatul la-ntamplare...

Se pune totusi intrebarea: ce e cu cetatea asta? Cine a facut-o, cand, de ce? Si pe urma, seria a doua de intrebari: de ce-au parasit-o, dupa ce s-au cacait s-o faca, ca doar nu e usor sa cari atatia bolovani in varf de deal si sa-i cladesti in forma de cetate! Din cate am inteles, raspunsurile ar fi urmatoarele: acum niste sute bune de ani, cand romanii nu erau pe nicio harta (unii spun ca nu erau deloc, dar nu trebuie sa ne luam dupa carcoteli), florentinii din Florenta aveau boala pe sefii lor, sienezii din Siena, si se tot rasculau si sareau la cafteala. Sienezii ii bateau de-i ascultau cu urechea, dar florentinii, nimic! Se-ntorceau acasa facuti arsice, isi lingeau ranile timp de cinci sau zece ani, pe urma iar se umfla orezu-n ei si se repezeau sa-i buseasca pe sienezi. Azi asa, maine asa, pana s-au enervat astia si i-au chemat la parte-n parte, pe campia de la Montaperti, unde florentinii au mancat o bataie ca pe Targu-Ocna, de n-au mai stiut cum ii cheama si-abia s-au tarait inapoi, tot drumul pana la Florenta, plangand cu lacrimi cat sarmaua. Dar dupa noua ani au sarit iar la scandal si de data asta le-au tras-o ei sienezilor, la Colle Val d’Elsa! Celor din Siena nu le-a venit sa creada ca si-au furat-o de la aia micii, dar un creier destept de la ei a venit cu ideea: ba, hai sa ne uitam pe-o harta! Ailalti s-au holbat la geniu ca la alte alea, dar in cele din urma l-au ascultat: au intins o harta pe masa din bucatarie. Ce sa vezi? De la Florenta, din nord, spre Siena, in sud, nu era decat un singur drum, mare si lat (acum, pe-acolo trece autostrada).

Orice armata care venea din Florenta trebuia sa treaca pe drumul ala. Geniul sienez a luat iar cuvantul: fratilor mei mai inteligenti ca Noapte-Buna, da’ daca ridicam noi o fortificatie pe dealul de la Monteriggioni, este ca le-am dat mat la florentini? Da’ de ce?, intreaba nerozii aialanti. Pai daca avem soldati in Monteriggioni si florentinii vin cu scandal spre Siena, nu le taie soldatii nostri linia de aprovizionare? Aoleo, s-au plesnit sienezii peste frunti, ca destept esti, manca-ti-am pensia! Si uite-asa au construit cetatea de la Monteriggioni.

Din pacate, istoria n-a tinut cu sienezii, ca Toscana s-a unificat in jurul Florentei, nu a Sienei. Nu mai zic ca, ulterior, Italia insasi s-a unificat in jurul Lazio-ului, nu in jurul Toscanei. Si nu mai zic ca, ulterior ulteriorului, Europa s-a unificat in jurul Germaniei, nu in jurul Italiei. Asa ca munca celor ce-au cladit Monteriggioni a fost cam in zadar, pe termen lung: cetatea nu mai avea niciun scop, asa c-a fost abandonata. Pana acum vreo 10-15 ani, cand un alt creier destept s-a prins ca se pot face bani din ruinele alea, asa c-a luat credit nerambursabil de la coana Europa si-a recladit Monteriggioni in scop turistic, ma rog, atat cat s-a putut recladi. Va garantez ca ceea ce v-am insirat aici, inclusiv finalul, este varianta italiana a povestii cetatii Rasnov. No kidding!

Una peste alta, mie mi-a placut. Va las sa savurati pozele, ca v-am chinuit destul. Enjoy, si nu uitati ca maine vine o poveste cu mult mai catchy: cum a baut nevasta-mea 7 (sapte) feluri de vin. Chianti!

Iata cum arata un put de asediu (adica protejat de "ideile" inamicului)

Asa arata piata centrala

Astea-s partile interioare ale zidurilor (da, cele cu taxa)

Asta sunt eu cand fac pe cruciatul

Sau pe idiotul

Iar aici sunt in starea mea naturala de milog (poza a fost facuta de Amalia, careia ii multumim si pe aceasta cale!)