Cetățuia

Iată o pensiune la care se ajunge greu, ba chiar foarte greu, pe ploaie sau pe polei: dacă n-ai tracțiune integrală la mașină, nu este a bună. Drum de pământ prin pădure de șleau, ceea ce înseamnă doar puțin mai bine decât o pereche de urme de tractor printre copaci. Dacă mai ai și norocul să dai peste un camion oprit, ai căror ocupanți sunt la furat de lemne (eu am l-am avut), ajungi la cazare cu cel puțin două-trei ore mai târziu decât credeai, cu copiii morți de foame, plânși, plictisiți și urlători. Ajungi, parchezi în curte și nu mai vrei nimic.

Starea asta durează cam 140 de secunde, cât duci bagajele în cameră. Pe urmă cobori ca un turbat, cu gândul numai la carbohidrați, ca să constați că ești ultimul la masă: ceilalți sunt deja acolo, cu nasul în meniuri. Toți, livizi de foame. Eu știu trucul: cer un pahar din vinul casei și un coș cu pâine. Astea vin repede, indiferent care este comanda principală, comanda mare, dar nu trebuie să te repezi să mănânci pâine cu vin, nu; iei oliviera și stropești, alternativ, câte o felie de pâine, ba cu oțet, ba cu ulei, iar deasupra presari un praf de piper. După două felii din acestea (patru, dacă ești disperat), învii ca bietul Lazăr, te așezi mai bine-n scaun, dai pe gât paharul cu vin și-i zici ospătarei să-ți aducă o carafă de un litru. De acum poți aștepta oricât. Au comandat ceilalți piept de rață cu portocale? Treaba lor, să sufere cât poftesc de junghiuri în stomac, tu ești un om liniștit, mermelești fericit la vinul tău, îți faci selfiuri și le urci pe Facebook.

Bine, la un moment dat îți pui niște întrebări, că de-aia te-a lăsat Dumnezeu reporter: care este rostul economic al acestei investiții? O pensiune chiar pusă la punct (mai-mai c-aș zice „fiță”), în vârf de deal, în pădure, pe un drum forestier care nu duce nicăieri, într-o zonă vestită mai degrabă prin țuică, sărăcie și baronet local, nicidecum prin turism sau prin „obiective”. Deci?

Deci, la capătul drumului forestier e o mânăstire. Mare. Nouă. Mândria șefilor județului. O dată pe an, la mânăstire vine popor fără număr ca să asiste la slujba mitropolitului. Unde să fie cazat mitropolitul, plus suita lui? Be mic: Cetățuia a fost făcută cu fonduri europene și mai multe nu spun, că sunteți cititori mai inteligenți decât ai lor.