luni, 10 martie 2008

Ramson: primul gratar in 2008

S-a spart gheata, fratilor! Am invins iarna, lenea si dezorganizarea, si am reusit un prim gratar; e ceva! Pai cand eram eu intr-a unspea, nu-mi daduse doamna Uncu de fizica trei de trei, unul dupa altul?! Venea teza, asa ca inainte de teza ne scoate la tabla pe cativa care stateam rau si foarte rau, sa incercam sa ne indreptam media. Nu stiu altii ce-au facut, eu insa am luat 4 (patru). Doamna profesoara ma priveste peste ochelari, deloc ironic: Bravo, Buzea, ai spart gheata!
O gramada de oameni (18) si o gramajoara de copii (4) in padurea Snagovului. Un singur gratar, si ala cam mic. Mancare din belsug, inclusiv exotisme: jambon adevarat, adica un picior de porc uscat ca lemnul si la fel de tare, dar incomparabil mai sarat; doua torturi (!); mujdei facut cu oregano si cu zahar vanilat; ca sa nu mai spun de o caserola de ciuperci adusa de mine personal, 20.000 de lei vechi! Cum ar veni, traditia lansata de "aia mica" must go on, pai ce facem aici, ne batem joc de clasici...?!
Vreme frumoasa, padurea inca neinfrunzita, chiraiala de copii, hahaieli groase si tabagige de barbati, vocea mea mea pura ca lumina inaltandu-se deasupra magmei sonore, asemenea unei privighetori lansandu-si trilurile langa o ghena de gunoi: "Da, ba Greckule, un tirbuson, futu-te-n ureche de prost!". Nu e cazul sa-mi intinez blogul cu replica numitului "Grecku", pentru ca el este un om atat de mic incat nu exista o unitate de masura care sa dea seama de dimensiunile lui. Caracteriologice, buninteles.
Ma trezesc ca-mi baga o buruiana in gura: ce-ai, ma, ai chef de cafteala? Bietule Turturel (porecla asta cretina e maximum ce-a putut da din el in materie de creativitate verbala!), asta nu e "buruiana", e leurda! Se mananca, din ea se face salata, o nebunie! A, o stiu, zice o fata din Brasov, in secuime i se zice "solomaci"! Singurul bilingv nativ dintre noi se baga si el: Da, asa este, dar in maghiara literara ii spune "medve hagyma", daca nu ma insel, adica un fel de "usturoiul ursului", cum ar veni! E, si-atunci parc-a dat benghea-n ei: unul mancase salata din asa ceva in Italia, "l'aglio orsino" ii zice acolo, altul in Spania ("ajo de oso"), un al treilea la austrieci ("barlauch"). Ma uit la ei cu gura cascata: ba, voi ati venit la gratar sau la pascut?! Dar nu vreau sa raman mai prejos, pun mana si il sun pe Barosache, care-i la Moscova dupa gagici; in trei minute ma inghesui triumfator in mijlocul societatii: Fraierilor care sunteti, in ruseste se zice ceremsha, ma, nimica nu stiti, sunteti niste pigmei!
O doamna gravida se uita gales la mine: Dragul meu, zice, dar care este numele englez al plantei, ca tu parca ziceai c-ai fost profesor de engleza...?!

5 comentarii:

Nica Constantin spunea...

Domnule Misu, pentru o mai completa informare asupra acelei ierburi uitati aici o descriere:
Latina : Allium ursinum
Engleza: Bear’s Garlic, Ramson, Wild Garlic
Franceza: Ail sauvage, Ail des ours
Germana: Bärlauch, Wilder Knoblauch, Waldknoblauch, Ramsen
Italiana: Erba orsina, Aglio orsino
Spaniola: Ajo silvestre, Ajo de oso

Altceva ?

misu spunea...

pai n-am zis si eu tot asa?!
bine, cu latina nu prea le avem, ca io la cursul de latina a lui domnu profesor de latina (ca am uitat cum il chema, dar daca ma amintesc va zic) nu prea am fost, ca tocmai atunci cand avea el curs era si meciul de fotbal de la politehnica, cu baietii lui puka. si dupa care era sesiunea de beri gambrinus la kil, pe bordura in fata gurii de metrou. o tempora.

misu spunea...

il chema Bulgar! Dom' profesor Bulgar, ultimul om care a atins cu mana lui manuscrisele originale ale lui Eminescu - cei de dupa el au putut vedea si atinge numai fotocopiile. Originalele sunt tinute la un loc cu tezaurul tarii.

Anonim spunea...

De broscuta ai uitat?

misu spunea...

A existat intr-adevar si o broscuta slaba-moarta, abia iesita din hibernare, cu care s-au jucat copiii. Si cu mine, buninteles, ca eu am ramas la mintea lor (varianta voastra); pentru ca nu mi-am uitat meseria de baza, aia dinainte de recalificare (varianta mea).