Am luat o gura de absolut

“Ba”, zice un amic, fost coleg de scoala, “nu innebuni, hai cu mine la o lansare de vodka!”. Cand am auzit una ca asta, am mai amanat partea cu nebunia, am zis “Pe cai!” si i-am dat bataie spre vodka. Asta, lansare am vrut sa spun!
Nu de altceva, dar din interes profesional, desigur: am tot lucrat si eu in 2008 la tot felul de lansari d-astea si evenimente cu lume buna, asa ca mi-a picat la fix ocazia sa vad cum lucreaza concurenta. Vorba lui Pantelimon Harnicu, “ma uit la televizor, sa vad cum prasesc altii!”.
Trebusoara asta se petrecea pe undeva pe Calea Rahovei, punct de reper palatul Bragadiru (ala cu petrecerea Playboy si cu balul Catavencu); eram deci expert in zona, am dibuit fara probleme locul (Bursa de Marfuri Creative ii spune, si e de fapt fosta cladire Vama Antrepozite, reamenajata in stil “mileniul 3”). Intram, bodigurazi patrati, promoterite imbricate-n ingeri (“ingerite”, deci!), cameramani, lume putina; normal, din moment ce invitatia era pentru opt jumate si noi am ajuns la 20:32! Ne sucim, ne invartim, amusinam p-acolo sa vedem decorul si conceptul evenimentului, gustam o papaya, o atentie, o admiram pe Laura Cosoi (care nu stiu cum naiba ca arata mai bine in realitate decat la televizor!), ne hlizim la un autoportret viu de-al lui Van Gogh (misto idee, n-am mai vazut-o: un cadru amenajat ca un tablou de Van Gogh, iar in locul autoportretului era un actor in carne si oase, aranjat de ziceai ca-i chiar pictorul – sper ca nu i-au taiat si vreo ureche, sa fie iluzia desavarsita…). Cand incercam sa ne stabilizam pe la vreo masa (ca se ocupau in ritm accelerat), hop ca ne incolteste frumoasa Alice, gazda serii. Ne explica cate toate, cum de-a ajuns la ideea asta (“enter an absolut world”), de ce le-a imbracat pe fete-n ingeri (cre’ ca zicea ceva de genul ca-n absolut world totul e cum ar trebui sa fie, nu cum e! Adica, daca-n “the real world” femeile sunt diavolite, in the absolut world… ati prins miscarea!), si de ce ne-a pus pe mese fie doar fructe, fie doar legume (castraveti, conopida, ridichi), nu purcel sau curcan: “in the absolut world everything is disrupting!”. La faza asta noi am facut pe prostii, doar-doar ne-om alege cu vreun crevete, ceva. Nimic! Conceptu-i concept, nu ne batem joc! Asa c-am mai servit o conopida.
Bref, Alice a fost foarte draguta (cred ca s-a ocupat cel mai mult de modestele noastre personalitati, nu stiu de ce, ca erau acolo si piese grele, d-astia de pe la televizor si barosani din industria noastra, arde-o-ar focul), ne-a povestit o gramada despre organizare, cum a lucrat cu cei de la Odyssey (isi stiu baietii meseria, ia sa ma duc sa le cer o slujba), cum a ales pana la urma locul asta dintre toate, cum a stat trei zile sa decoreze sala, ma rog, bucatareli de PR.
Chestia e ca n-am baut nici un strop de vodka, nu pentru ca era inghesuiala la bar (desi era), dar pentru ca ma durea ficatul. Tocmai aseara s-a gasit si el, foarte destept, n-am ce zice! Si be mic, a realizat Alice o lume absoluta, cu ingerite si cu vodka la liber, da’ ea n-a aflat ca “in an absolut world there are no smokers indoor”…?!
Cand am simtit ca ma sufoc, am plecat. Pe amic l-am lasat sa intre-n vorba cu o blonda rapitoare, curat de “absolut world”! Da’ si asta destept, i-a reusit totul cu frumoasa blonda, afara de un mic amanunt: n-a inteles cum o cheama!