Bun, ce știm de
Xi Jinping? Păi, știm următoarele: a fost și pe la noi în vizită (în 2009), nu
e alcoolist (păcat, poza îmi dădea speranțe!), vorbește într-o limbă mai puțin
lemnoasă, e adept al liberei circulații a informației (să însemne asta că în
China va fi liber internetul?! Mira-m-aș!), e foarte bogat și se dă mare adversar al corupției (măi, să
fie!). Nu-l întreabă nimeni cum a făcut primul milion, doar toată lumea știe că
l-a moștenit: provine dintr-o familie de comuniști cu vechime, aparatnici d-ăia
care nu trebuiau să fure, că oricum făceau parte din Partidul Interior.
Ce așteptări avem
de la Xi Jinping? Sincer, destul de mici. China are o structură de conducere
atât de opacă, încât un singur om nu poate schimba mai nimic, chiar dacă vrea
(dar, oare, Xi chiar vrea să schimbe ceva?). Pe plan intern, mai mult decât să
mai slăbească șurubul (în ceea ce-i privește pe artiști, scriitori și bloggeri)
nu văd ce-ar putea face. Programul
de înarmare o să continue, în 2013 China va trimite un echipaj uman în spațiu,
vor fi lansate la apă primele portavioane de producție proprie, mă rog, chestii
d-astea. Tibetanii și uigurii n-o să pupe mai multă autonomie, de asta sunt
sigur (ba poate chiar mai puțină! Dacă Xi îi lasă ceva mai liberi pe artiști și
pe negustori, atunci trebuie să chinuie pe altcineva, n-are ce face: altfel o
să zică securiștii lui că e mămăligă!). În politica externă o să meargă și el
cum a mers și Hu Jintao, adică făcând echilibristică între americani și ruși.
Plus, evident, ignorându-i pe europeni, că ăștia contează tot mai puțin.
Singura schimbare
pe care ar putea-o face Xi este să ia la refec Coreea de Nord. Dacă, într-adevăr,
zona Pacificului este cea care dă tonul în secolul XXI, China n-are niciun motiv
să mai susțină o ”mână moartă” cum e Coreea comunistă; în loc să producă tehnologie
pentru China (cum fac Coreea de Sud, Japonia, Taiwanul și Singapore), Coreea de
Nord înghite resurse chineze ca să nu moară de foame. Cât timp o să mai arunce
Xi resurse prețioase în această ”gaură neagră”? Că de resurse are și el nevoie ca de aer!
Bun, iată și
pariul: Xi Jinping are puterea pe 10 ani, nu pe viață (ca Putin), dar nici pe 4
ani (ca Obama). Asta înseamnă că în 2022 predă ștefeta altcuiva. Eu zic că cel
târziu la mijlocul mandatului său (adică cel târziu în 2017) va forța o
schimbare de regim în Coreea de Nord și va aduce la putere un reformator, care
să implementeze sistemul chinez (partid comunist, economie de piață).
Ții pe-o bere?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu