Stateam asa sa ma gandesc la cate nunti am fost, si zau daca nu-s mai multe de 30; totusi, cred ca mai putine de 50, asa ca nu pot spune ca “am vazut totul”. Spre exemplu, acum am asistat la prima nunta perfecta – si zau daca nu mi-a ingropat “cronica” de vie!
Sa ma explic. In principiu, despre un eveniment poti scrie fie laudativ (asa se scriu textele comandate), fie critic (stilul Catavencu), fie personist (adica iti descrii propriile trairi, placeri si pareri, fara sa zici o vorba de ce-au facut altii: miri, nasi, domnisoare de onoare, etc). Fiecare abordare sufera de pacatele ei: daca scrii laudativ, plictisesti; daca esti critic, se pune lumea cu bataia pe tine; daca scrii personist, jignesti (si mai pari si nebun la cap: “Ce ne intereseaza pe noi, ma, ca tie nu ti-a placut bujenita de caprioara?!”). Ergo, o cronica reusita ar presupune, in teorie cel putin, sa fii cate putin din toate, ca sa te pui bine cu toata lumea.
Dar, insa! Ce te faci cand nu ai de ce sa te agati?! Cand totul merge struna, mirii sunt frumosi, nasi priceputi, nuntasii treji, iar domnisoarele de onoare is onorabile… ? Ramai cu cronica nescrisa, pentru simplul motiv ca ceea ce intereseaza este rautatea (in orice fel de arta, chiar si in modesta arta a barfei!): daca mireasa cadea pe trepte si-si scrantea vreun picior; daca mirele se lua de piept cu popa; daca domnisoarele si domnisorii o puneau de-o vrajeala meseriasa chiar la “Isaiia dantuieste”; daca nasul intra cu masina-n pom; daca nasa se imbata ranga si-l lua la omor pe DJ; daca seful de sala sutea vreo sticla de whiskey si era prins de nuntasi, care-l cafteau pana la loc comanda; daca dansatoarele ar fi dansat strip-tease, in loc de vals; daca eu, sa zicem, as fi baut un pahar in plus… a, nu, ca asta deja e science-fiction!
Numai ca nimic din toate astea nu s-a intamplat, nici macar chestiile obisnuite la nunti (agatamente, de-o pilda, sau certuri intre baieti, dupa o anumita ora a noptii) – nici vorba! Singurul “eveniment imprevizibil” e c-a dat Dinamo gol in ultimul minut de joc, si-a castigat in mod injust in fata Urziceniului; totusi, desi ne-am uitat ca habaucii la meci, in loc sa le dansam pe fete, e cam greu sa leg cumva derbiul de nunta, heya?
Ca sa nu inchei totusi fara o caraiala, cat de cat, pot spune doua observatii personale: desi mireasa a fost furata destul de corect, a fost negociata mizerabil – mai precis, n-a fost negociata deloc, ci a fost pur si simplu adusa inapoi, gratis! Aoleo, unde-s vremurile apuse, cand ma tineam io de furat mirese – pai il lasam pe mire in izmene! Prieten, prieten, da’ mireasa-i cu bani, pai ce facem aicia, o rupem cu sfintele traditii stramosesti?!
Si be mic (ca sa inchei oprimist), a fost prima nunta la care top five-ul meu (adica cele doua top five-uri, unul pentru fete si unul pentru baieti) a fost castigat de cei doi insuratei, si castigat hors concours, adica fara discutie (asta am bagat-o asa, pentru cei cu studii medii, franceza la seral, etc).
Casa de piatra si bahtalo!
Sa ma explic. In principiu, despre un eveniment poti scrie fie laudativ (asa se scriu textele comandate), fie critic (stilul Catavencu), fie personist (adica iti descrii propriile trairi, placeri si pareri, fara sa zici o vorba de ce-au facut altii: miri, nasi, domnisoare de onoare, etc). Fiecare abordare sufera de pacatele ei: daca scrii laudativ, plictisesti; daca esti critic, se pune lumea cu bataia pe tine; daca scrii personist, jignesti (si mai pari si nebun la cap: “Ce ne intereseaza pe noi, ma, ca tie nu ti-a placut bujenita de caprioara?!”). Ergo, o cronica reusita ar presupune, in teorie cel putin, sa fii cate putin din toate, ca sa te pui bine cu toata lumea.
Dar, insa! Ce te faci cand nu ai de ce sa te agati?! Cand totul merge struna, mirii sunt frumosi, nasi priceputi, nuntasii treji, iar domnisoarele de onoare is onorabile… ? Ramai cu cronica nescrisa, pentru simplul motiv ca ceea ce intereseaza este rautatea (in orice fel de arta, chiar si in modesta arta a barfei!): daca mireasa cadea pe trepte si-si scrantea vreun picior; daca mirele se lua de piept cu popa; daca domnisoarele si domnisorii o puneau de-o vrajeala meseriasa chiar la “Isaiia dantuieste”; daca nasul intra cu masina-n pom; daca nasa se imbata ranga si-l lua la omor pe DJ; daca seful de sala sutea vreo sticla de whiskey si era prins de nuntasi, care-l cafteau pana la loc comanda; daca dansatoarele ar fi dansat strip-tease, in loc de vals; daca eu, sa zicem, as fi baut un pahar in plus… a, nu, ca asta deja e science-fiction!
Numai ca nimic din toate astea nu s-a intamplat, nici macar chestiile obisnuite la nunti (agatamente, de-o pilda, sau certuri intre baieti, dupa o anumita ora a noptii) – nici vorba! Singurul “eveniment imprevizibil” e c-a dat Dinamo gol in ultimul minut de joc, si-a castigat in mod injust in fata Urziceniului; totusi, desi ne-am uitat ca habaucii la meci, in loc sa le dansam pe fete, e cam greu sa leg cumva derbiul de nunta, heya?
Ca sa nu inchei totusi fara o caraiala, cat de cat, pot spune doua observatii personale: desi mireasa a fost furata destul de corect, a fost negociata mizerabil – mai precis, n-a fost negociata deloc, ci a fost pur si simplu adusa inapoi, gratis! Aoleo, unde-s vremurile apuse, cand ma tineam io de furat mirese – pai il lasam pe mire in izmene! Prieten, prieten, da’ mireasa-i cu bani, pai ce facem aicia, o rupem cu sfintele traditii stramosesti?!
Si be mic (ca sa inchei oprimist), a fost prima nunta la care top five-ul meu (adica cele doua top five-uri, unul pentru fete si unul pentru baieti) a fost castigat de cei doi insuratei, si castigat hors concours, adica fara discutie (asta am bagat-o asa, pentru cei cu studii medii, franceza la seral, etc).
Casa de piatra si bahtalo!
6 comentarii:
Pai daca nu de onoare, de ce altceva???
@ dana: stiu si eu?! de unde sa stiu, ca io n-am fost niciodata domnisoara de onoare!
Pai poate incerci data viitoare ... ca doar am prins buchetul ala din poza ;-)
@ dana: la-i prins, nu zic ca nu l-ai prins, dar pot eu pentru ca sa stiu daca n-a fost manarie?!
ia pune mataluta pe blog poza aia cu "startul la buchet", sa vaza ochii lu' toata lumea cum stateai in poll position!
Pai io nu am nici o poza de la nunta :(
Ma Mihaitza,ti-am mai spus-o si o repet:in materie de cronici nu te intrece nimeni.Ia mai trimite cate un text pe la cate un office de ziar(lui Voiculescu,daca Tuca face pe mutu) si sa vezi cum le dublezi tirajul.Evident si banutii se renegociaza.Hai noroc si-mi face intotdeauna placere sa citesc pe unde mai umbli.
Trimiteți un comentariu