joi, 20 iunie 2013

Cerşetoria: azi, Timişoara



Pe platforma CriticAtac, scriitorul şi publicistul Vasile Ernu a publicat azi un articol intitulat „Sînge pe căpşuni, rasism social sau „lumea a treia” de lîngă noi”. M-au interesat în cel mai înalt grad câteva consideraţii din text, cele privind cerşetoria şi cum abordează timişorenii această chestiune (nu o numesc „problemă socială”, vedeţi imediat de ce). Iată trei citate din textul domnului Vasile Ernu:
 
„Recent am făcut o vizită oraşului Timişoara. Mergeam prin oraşul care se mîndreşte cu nivelul cel mai ridicat al bunăstării din România. Pe stradă am văzut mai la fiecare colţ, acolo unde apar semnele de circulaţie, nişte indicatoare cu însemnul poliţiei şi al primăriei. Pe ele scria mare: Azi cerşetor, mîine agresor! Îţi doreşti asta? Era vorba de o campanie dusă de primărie şi poliţie împotriva cerşetorilor. Această inscripţie m-a oripilat şi m-a trimis cu gîndul la însemnele pe care le purtau obligator pe mîna evreii în perioada fascistă.”

„Ei bine, aici deja avem o problema gravă pentru că practic avem o lege prin care încadrăm juridic sărăcia la caz penal şi o pedepsim. Pentru că ce este în esenţă cerşetoria dacă nu ultimul, sau poate singurul mecanism economic prin care omul exclus din cîmpul social şi economic mai poate presta o forma de muncă ultramarginală. Să nu uităm că în toate culturile şi civilizaţiile pe care le cunoaştem cerşetorul era protejat. În cultura creştino-iudaică cu care Europa se mîndreşte cerşetorul avea un loc aparte, era protejat.”

Azi cerşetor, mîiine agresor! Îţi doreşti asta? ne întreabă poliţia şi puterea locală de la Timişoara. Alături stă un alt placat-indicator: Timişoara curată. Nu arunca ţigările pe jos. „Civilizaţia”, „curăţenia” Puterii merge mînă în mînă cu indicarea „duşmanului” care azi îţi murdăreşte oraşul iar mîine va fi agresorul care îţi va pune viaţa în primejdie.”

Ce am înţeles eu din primul citat: cerşetorul din România anului 2013 este în pericol, la fel ca evreul din Germania anului 1943. Arc peste timp: 70 de ani, două regimuri criminale îşi ucid cu sânge rece o parte din concetăţeni. Interesant.

Ce am înţeles eu din al doilea citat: cerşetorul a fost întotdeauna şi pretutindeni un protejat social, numai în România anului 2013 această lege universală a umanităţii este încalcată. Şi mai interesant.

Ce am înţeles eu din al treilea citat: oraşele curate sunt antiumane, pentru că ele sunt un mijloc de a spăla pe creier o parte a populaţiei pentru a o face să comită crime împotriva celeilalte părţi, cea care cerşeşte şi aruncă pe jos mucurile de ţigară. Din ce în ce mai interesant.

Şi toate astea se întâmplă, vai, în Timişoara, oraşul care a dat Revoluţia şi e poarta europeană a ţării. Concluzie inevitabilă: hai să ne pişăm pe Timişoara şi pe Europa, după care să înfiem fiecare câte-un cerşetor.

În ceea ce mă priveşte, concluzia nu mi se aplică, pentru că eu am înfiat deja unul. Pe mine însumi.

2 comentarii:

Anonim spunea...

Fireste, e de inteles si abordarea ta. Viziunea autorului articolului citat pune sub semnul intrebarii ideea de oras al tuturor in cazul Timisoarei. Centrele oraselor (evident, nu numai la noi, trendul e setat din occident si de data asta) tind sa devine spatii de excludere sociala, in care daca nu ai parale muncite la vreo transnationala la tine pentru a consuma ofertele destinate unor categorii de consumatori de tip conspicuous, nu ai ce cauta acolo, mai bine te muti mai spre periferie. Practic, e o forma de lezare a drepturilor umane. O politica neoliberala de protejare a capitalul. Daca mai subliniezi si prin stigmatizare la future tense 'inamicul' cersetor, subliniezi si mai mult aceasta forma de excludere. Bahtalo!

Mihai Buzea spunea...

@ Anonim: nu sunt de acord. cersetorul, ca si hotul de buzunare, ca si talharul, ca si violatorul, este un om care alege sa se excluda singur din comunitate. atunci, pentru ce sa-l "includ" eu cu sila, daca el s-a exclus de buna voia lui?!