Mereu m-am minunat de insensibilitatea rușilor la ridicol:
cum să te încoțopenești singur împotriva tuturor și să-l poreclești pe WW II
”Marele Război pentru Apărarea Patriei”? Nu simți că ești penibil, că te râde
lumea și cu curul? Dacă eu, referindu-mă la momentul când simpatica Olga m-a
scăpat de virginitate, aș folosi perifraza ”Marele Act Sexual de Patru
Secunde”, n-aș fi de batjocura tuturor? Atunci, rușii cum de se bagă singuri în
smoală și se tăvălesc prin pene, special ca să-și facă lumea râs de ei?!
Am găsit explicația în cartea ”Butoiul și cercurile. 21
iunie 1941 sau când a început Marele Război pentru Apărarea Patriei” a lui Mark
Solonin. Paranteză: pentru cine este interesat de subiect, cartea este
excelentă, cu adevărat profesionist scrisă (poate prea profesionist, din
punctul meu de vedere: omul e istoric de meserie și își susține punctul de
vedere cu documente originale, citate in
extenso), iar ideea ei e simplă: poporul rus nu a intrat sufletește în
războiul antigerman la 21 iunie 1941, ci cândva între decembrie 1942 și martie
1943 (aproximativ între bătălia de la Stalingrad și cea de la Harkov). Până
atunci, pe ruși i-a durut în coate de război, l-au considerat o afacere între
Hitler și Stalin și așteptau să crape comunismul, să se facă pacea ca-n 1918 și
să-și înceapă fiecare viața de la capăt, fără comuniști. Când și-au dat seama
că asta nu se poate, atunci s-au apucat serios de război. Cu consecințele care
se știu.
Cu totul întâmplător, Solonin explică clar (pentru un nerus
ca mine) ce e cu titulatura asta pompoasă dată războiului. Chestia e că prin 1848
(sau poate mai târziu, între 1853 și 1856), pe ruși i-a apucat pofta de eroisme
și-au căzut într-o criză de autoadmirație, așa c-au rebotezat războiul din
1812-1813 cu un nou nume: ”Războiul pentru Apărarea Patriei” (Otecestvenaia Voina). Iată un început! În
1915, când luau de la nemți bătaie după bătaie, au scos ideea de la naftalină
și-au rebotezat războiul în desfășurare cu un nume nou: ”Al Doilea Război
pentru Apărarea Patriei” (Vtoraia Otecestvenaia Voina). În registrul ăsta, WW II
ar fi trebuit să se numească ”Al Treilea etc”, dar nu i-ar fi convenit lui
Stalin să fie comparat cu de-alde Alexandru I sau Nicolae II (măcar că ăia
fuseseră oameni, nu javre ca el), așa c-a produs-o pe-asta cu ”marele”: Velikaia
Otecestvenaia Voina. Și așa i-a rămas numele în capetele a zeci de milioane de
ruși. Bine c-am aflat acum și eu, să nu mor prost!
Apropo: crezi că
românii-s mai deștepți? Întreabă-l pe orice tataie când a fost WW II, între ce
ani. O să-ți recite pe nerăsuflate: 1941 – 1945. Exact la fel ca un rus. Nicio
diferență. Aceeași școală, aceleași rezultate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu