Întâi de toate, trebuie spus că Horlivka asta e un oraș
din Donbas, adică din Ucraina de Est, cam ca Slavianskul (de ăsta sigur ați
auzit!), poate-poate ceva mai mare, dar în mod sigur mai puțin lovit de
nenorocirea asta de război. Numai că numele de ”Horlivka” e nou-nouț, eu îl
scriu ca să n-am vorbe cu ambasada Ucrainei, da’ toată lumea știe orașul de
”Gorlovka”, cum era și pe vremea mea, măcar că n-am fost niciodată acolo. Îi
dau, deci, din nou cuvântul domnului V.P., informatorul nostru nu tocmai
dezinteresat (din păcate, băutura nu poate fi decontată la redacție. Foarte
injust!):
”Nimic
interesant. În Gorlovka, toți bărbații au treabă fie cu mina, fie cu uzina, iar
femeile stau acasă, că bărbații lor au salarii bune. Pentru alea ambițioasele,
care-au văzut prea multe filme americane și vor și ele, e-acolo o facultate de
limbi străine, plină de bunăciuni, da’ nu poți să
te-atingi, că toate vor să se mărite și s-ajungă în America. Bine, îți dai seama
că-ntre timp își fac ele de cap cu minerii, că-i au la-ndemână, dar dacă
deschizi pliscul pe englezește imediat te pun la punct, pe motiv că ești român
sărăntoc și hai bâști, că n-avem timp de tine! Altfel, sincer îți spun,
plictiseală mare, cam cum era pe la noi prin Valea Jiului în comunism: se
muncea atât de greu și oamenii aveau atâția bani, că n-avea nimeni chef să afle
vești din lumea mare, tot ce voiau era să bea după muncă. Cam așa și-n
Gorlovka: îmi amintesc de-un bar, Berloga îi spune, chiar am și râs copios
atunci, că-n ucrainiană Berloga înseamnă ”bârlog”, ca să vezi! Dar după ce-am
râs n-am prea avut subiect de conversație, că orice încercam eu să zic ”murea”
imediat, nu interesa pe nimeni ce-avea de zis unul care venea dintr-o țară
fascistă! Abia cu asta i-am urnit la vorbă: i-am întrebat ce e cu monumentele
alea urieșești pe care le vezi la tot pasul, și-n oraș, și-n afara lui, de
fapt, tot peisajul din Donbas e presărat cu-așa ceva. Mi-au zis că alea sunt în
onoarea patrioților care și-au dat viața în luptele cu fasciștii.
Bine-bine, am
zis eu, avem și noi vreo două-trei, dar restul sunt despre alte chestii: mai un
rege călare, mai un cărturar, mai un voievod din Evul Mediu, mai un poet, mai
un compozitor, mă rog, personalități. Au sărit cu gura pe mine că toate astea
reprezintă fasciști. Am rămas mut: cum, fasciști?! Acum auzi-o și p-asta: sau e
omul antifascist, sau e fascist. Iar ”personalitățile” de la români n-au fost
antifasciști, corect? (eu am dat din cap că ”Da, așa e, n-au fost”). Păi vezi,
atunci e clar c-au fost fasciști cât cuprinde! Uite așa cu gorlovkanii. Altfel,
nu-s oameni răi, ba chiar de treabă, dacă zici ca ei. Sărmanii, nu prea știu de
nuanțe”.
text aparut in numarul 24 din 2014 al revistei "Catavencii"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu