Afară, afară, cu Creangă din manuală!

Sunt român, în sensul că româna este limba în care m-am născut, atât pe filieră maternă cât și pe filieră paternă. Primele contacte cu o limbă străină le-am avut abia la școală, adică după ce trecusem de vârsta de 10 ani, și din acest motiv nu am putut vreodată să trec de un anumit nivel, foarte jos, în a percepe nuanțele ceva mai fine ale unei limbi străine. Deci am rămas ”recluzionat” la exprimarea în română, lucru care nu mă stingherește cu nimic cât timp mișun prin România, dar care mă stingherește teribil când trebuie să călătoresc: nu înțeleg ce îmi spun oamenii iar ei, la rândul lor, nu pricep boacă din ce grohăi eu, în ceea ce-mi imaginez că e un fel de engleză.

Acestea fiind spuse, trec la subiect: în România, limba română se predă nediferențiat pentru vorbitorii nativi și pentru minoritari. Aceasta, domnilor, este mai mult decât o eroare, este o crimă! Nu numai că limba română se predă nediferențiat, dar se predă și prost, adică prin exemple literare! Or, dacă vrei să obții generații întregi care urăsc literatura română, exact asta ai de făcut: să predai româna nu ca pe o limbă străină, ci prin lectura și memorarea unor bucăți literare. Bonus: bucăți literare tâmpit alese.

Andy Hockey, un fost profesor britanic ce locuiește acum în Secuime, a povestit (aici, în română, și aici, în original) drama prin care trece fiica lui adoptivă, din cauză că e pusă la școală să ”comenteze” diverse bucăți literare în limba română, înainte ca ea să fi învățat o română fluentă, cu care să se poată descurca în viața de zi cu zi. Andy, sunt alături de tine: asta am pățit și eu când aveam vârsta fiicei tale, ba încă și mulți ani după aia. Exemplu: în Ion Creangă (autor onorabil în felul său, dar care nu are ce căuta în nicio carte de română de școală generală sau de liceu, ci doar în cursuri universitare) se găsesc sute de cuvinte absolut ininteligibile pentru un vorbitor de română. Ce înseamnă, de pildă, ”pâclâșit”? Ce înseamnă ”a afanisi”? Ce înseamnă ”a horăi”? Nu trebuie să fii un geniu ca să observi că astea sunt arhaisme sau regionalisme, fără circulație în limbă, care nu folosesc nimănui, niciodată, chiar dacă se apucă omul să le caute în dicționar. Și atunci, cum morții mă-sii să le predai copiilor din Secuime? Ca ce stranie tortură, ca ce metodă subtilă de a produce, an de an, zeci de mii de tineri maghiari care urăsc limba română și implicit și poporul care vorbește această limbă? Cum poți să fii atât de tâmpit, atât de orb, atât de bolnav psihic?

Ceea ce propune Andy este extrem de simplu și de ușor de implementat: pentru copiii minorităților să existe manuale de română lipsite de ”bucăți literare” de neînțeles. Româna să le fie predată ca o limbă străină. Întocmai cum copiilor români le sunt predate limbile străine: engleza, germana, spaniola, franceza, italiana și care-or mai fi.

Câtă engleză ar învăța copilul tău dacă i s-ar preda, în clasa a șasea, engleza din texte de Chaucer, Milton, Shakespeare? După zece ani de astfel de ”învățătură” n-ar ști nici să spună cât e ceasul, îți garantez!

De ce să fie păstrat, atunci, Ion Creangă în manuale? Și să nu faceți spume că am inventat cuvântul ”manuală” din titlu: dacă alde Creangă și-a permis să inventeze cuvinte pe care le înțelegea numai el, mie de ce nu mi-e permis?

Sau vreți să introduceți ”Berile de Aur” în programa școlară?!